Linkuri accesibilitate

De ce nu e unită comunitatea internațională în privința Rusiei, după prăbușirea avionului malaezian în Ucraina


Convoiul sicrielor cu rămășițele victimelor zborului MH17 părăsește baza aeriană Eindhoven îndreptîndu-se spre Hilversum, 23 iulie 2014.
Convoiul sicrielor cu rămășițele victimelor zborului MH17 părăsește baza aeriană Eindhoven îndreptîndu-se spre Hilversum, 23 iulie 2014.

Un analist politic american despre răspunsul comunității internaționale la acțiunile lui Vl. Putin.

Exista aproape consens international ca Rusia este raspunzatoare – fie si indirect – pentru doborirea recenta a unui avion malaezian de pasageri in Estul Ucrainei. Va antrena aceasta convingere un raspuns ferm din partea comunitatii internationale? Corespondentul Europei Libere la Washington, Valeriu Sela.

Comentatorul politic Fareed Zakaria crede ca raspunsul comunitatii internationale la actiunile regimului Putin, nu este adecvat in principal pentru ca Europa nu este ferma. Franta, de exemplu, nu a stopat vinzarea unei nave de lupta cu tehnologie avansata catre Rusia, nici dupa doborirea avionului. Intrebat in legatura cu aceasta decizie surprinzatoare, ambasadorul francez la ONU a spus ca Franta va lua masuri sa opreasca astfel de tranzactii cind Marea Britanie va renunta la veniturile provenite de la moguli rusi, care locuiesc la Londra.

Un raspuns socant, dar care reflecta situatia de fapt. Franta si Germania doresc sanctiuni, dar in special financiare, care ar lovi in centrul finantelor rusesti din afara granitelor Rusiei – Marea Britanie. Britanicii vor sanctiuni care sa vizeze sectorul energetic, dar asta nu-si pot permite Franta si Germania, a caror dependenta de Rusia, mai ales dupa ce cancelarul Merkel s-a pronuntat impotriva energiei nucleare, este majora.

Olanda, tara pentru care prabusirea avionului reprezinta o tragedie de proportii are si ea un volum comercial major cu Rusia. Fapt este ca Rusia este o putere globala, foarte integrata si tarile mentionate si altele pun interesul national mai presus de considerentele umanitare si temerile generate de regimul Putin si comportamentul sau.

India si China obtin cea mai mare parte a armamentului din Rusia – aceste doua noi puteri, neavind nici ele interesul sa demaste si sa pedepseasca Rusia.

Retorica americana, pe alocuri cea britanica, cu siguranta cea australiana este dura cu regimul Putin. Franta – aminteste Fareed Zakaria – s-a mindrit din timpul razboiului rece ca e o punte catre Rusia si un exportator de armament, care rivalizeaza cu America. Asta face si acum.

Zakaria considera ca administratia americana are o pozitie corecta, in limitele posibilului, pentru ca fireste nu poate porni un razboi. Rusia are un avantaj militar masiv in fata Ucrainei si exista limite serioase in ceea ce se poate face si acolo, crede analistul american.

El il citeaza pe fostul consilier pentru securitate nationala Zbigniew Brzezinski care a spus ca e de acord cu tot ceea ce face administratia americana, dar si-ar dori sa fie mai energica si mai concentrata. Fareed Zakaria crede ca Barack Obama pare ezitant în a-si asuma un rol de lider, asa cum lumea de obicei asteapta de la America.

Dar contextul in care Statele Unite evolueza este unul complex, care nu ofera prea multe sanse pentru crearea unei coalitii puternice impotriva lui Putin si actiunilor sale.

XS
SM
MD
LG