Linkuri accesibilitate

Linia roşie a Războiului Rece (Contributors.ro)


Criza de lideri (Adevărul).

Separatiştii ruşi şi Rusia din spatele lor au trecut practic linia roşie a Războiului Rece”, consideră Valentin Naumescu. Analiza de politică externă pe care o publică pe site-ul contributors.ro arată că Alianța Nord-Atlantică face față cu greu comandamentelor momentului. Atitudinea diferită a liderilor europeni lasă deschisă ipoteza unei regrupări. Potrivit lui Naumescu, s-ar putea configura la un moment dat o altă alianța de securitate, în care Statele să se afle la un loc cu Canada, Marea Britanie și cu țările Central și Est Europene. Pe partea Rusiei, comentatorul de la contributors.ro își amendează o evaluare mai veche. Destructurarea estului părea să-i fi reușit lui Vladimir Putin în al doilea „război rece”. Totul până la doborârea avionului civil malaiezian. Cu aproape 300 de victime aparținând mai multor state ale lumii, strategia lui Putin se dovedește „distructivă” și destinul politic al liderului de la Kremlin pare să intre „într-un declin ireversibil”. Autorul articolului crede că se impun sancțiuni severe împotriva Rusiei și că e necesară o prezență mult mai activă a americanilor în Europa Centrală și de Est. America s-ar interpune astfel „apropierii nefaste a Rusiei de Germania (sau invers)” și, în același timp „și-ar crea un spaţiu prieten, de mare valoare strategică”, între „două puteri care, istoric vorbind, nu o iubesc”.

Răzvan Chiruță, de la România liberă, nu e deloc convins că Vestul va face ce trebuie ca să stăvilească Rusia. În opinia lui, Statele Unite sunt secătuite după campaniile din Irak și Afganistan; președintele Obama – „inconsecvent în politica externă”, iar țări europene influente, precum Germania și Olanda, au interese economice care le leagă în mod fatal de Rusia, ori sunt preocupate cum să iasă sunt aproape singure în fața Rusiei.

Ion M. Ioniță îl citează în Adevărul pe Zbigniew Brzezinski cu recomandarea tăioasă ca Angela Merkel să-și asume că predecesorul ei Gerhard Schroeder e artizanul dependenței energetice a Europei de gazul rusesc. Comentatorul extrage de aici concluzia că România se află în zona de risc care desparte Europa de Rusia. Politica externă devine astfel un instrument esențial. Comentatorul găsește că, în perspectiva alegerilor prezidențiale din noiembrie, e un motiv serios de îngrijorare faptul că potențialul candidat al opoziției de dreapta, Klaus Iohannis, nu are deloc experiență în domeniu. Prin comparație, ceilalți aspiranți la această candidatură - de asemenea din partea dreaptă a eșichierului politic - stau mult mai bine: este vorba de doi foști miniștri de externe (Cristian Diaconescu și Mihai Răzvan Ungureanu - cel de-al doilea și premier timp de câteva săptămâni) și de un fost ministru de justiție, Cătălin Predoiu.

Priceperea în probleme de politică internațională se impune tot mai mult ca un nou standard pentru liderii politici, constată și Marius Văcărelu în Adevărul. Criză de lideri de anvergură este peste tot, dar România e foarte expusă, pentru că se găsește într-un perimetru deja agitat: Orientul Mijlociu, estul Mediteranei și Marea Neagră. Cum bugetul armatei, liderii politici actuali şi candidaţii potenţiali la postul de preşedinte al României nu-i lasă prea multe speranțe, Marius Văcărelu avertizează: în caz de război, incompetența se plătește în mai multe victime.

XS
SM
MD
LG