Analiştii de la Expert-grup cred că situaţia s-ar putea înrăutăţi în Transnistria, ca urmare a crizei din Ucrainei şi a efectelor pe care aceasta le are asupra economiei ruseşti.
Regiunea transnistreană se confruntă cu probleme economice grave, care au dus deja la reducerea salariilor bugetarilor cu 20 la sută. Ar putea urma şi alte măsuri nepopulare, întrucât pe fundalul crizei ucrainene şi a înrăutăţirii situaţiei economice din Ucraina şi Rusia, economia regiunii separatiste va continua să degradeze. Aceasta este una din principalele concluzii ale unui studiu lansat astăzi de Expert-Grup. Relatează Alla Ceapai:
După ce administraţia lui Evgheni Şevciuk a tăiat salariile bugetarilor cu până la 20 la sută, mai devreme sau mai târziu, va trebui să ia şi alte decizie nepopulare pentru a preveni un colaps economic, sugerează analiştii de la Expert-Grup. În studiul despre tendinţele şi riscurile economice pentru regiunea transnistreană experţii menţionează că administraţia separatistă şi-a propus în următorii trei ani să reducă drastic, cu circa 10 la sută, cheltuielile bugetare. Expertul Adrian Lupuşor spune că o următoare măsură nepopulară ar putea fi creşterea tarifelor pentru energie şi alte servicii comunale, care actualmente sunt de 10 ori mai mici decât cele aplicate în dreapta Nistrului:
„Suportul din partea Federaţiei Ruse a permis această situaţie, în care aceste tarife sunt atât de scăzute şi servesc intereselor sociale însă autorităţile vor fi forţate să le ajusteze, să le majoreze gradual având în vedere şi constrângerile bugetare, dar şi a incertitudinii privind suportul financiar din partea Federaţiei Ruse.”
În studiu se arată că cele mai grave probleme care a pus în mare dificultate economia nistreană sunt următoarele: climatul de afaceri care favorizează întreprinderile mari în detrimentul celor mici, sistemul bancar total izolat şi vulnerabilitatea la şocurile externe, regiunea transnistreană fiind o economie foarte deschisă şi dependentă de exporturi. Aceste probleme s-au acumulat timp de două decenii, spun experţii, dar erau camuflate de ajutorul financiar oferit de Federaţia Rusă, prin care s-a reuşit menţinerea pe linia de plutire a economiei din regiunea separatistă spune expertul Alexandru Fala:
„Puternica dependenţă de fondurile ruseşti este un pericol enorm. În cazul stopării acestor influxuri ar urma un colaps al regiunii. Pe termen mediu regiunea va fi susţinută de Federaţia Rusă şi se va încerca contrapunerea a două istorii de succes: regiunea transnistreană susţinută de Federaţia Rusă şi malul drept al Nistrului susţinut de UE.”
Experţii au estimat costul anual al regiunii transnistrene pentru Rusia la circa 600 de milioane de dolari. Cea mai mare parte din asistenţa rusească revenind sectorului energetic, adică gazelor naturale livrate gratis autorităţilor din regiunea transnistreană, banii adunaţi din tarifele plătite de populaţie şi agenţii economici fiind folosiţi în interese sociale, pentru adaosuri la pensii şi salarii. Adrian Lupuşor spune că pe termen scurt ajutorul financiar din partea Federaţiei Ruse a asigurat menţinerea unei stabilităţi economice în regiune şi extinderea unui sistem de protecţie socială relativ generos. Pe termen lung, însă acest suport a adus daune indirecte atât companiilor, cât administraţiei separatiste:
„Gazul ieftin a demotivat companiile să se modernizeze, deci să investească în modernizarea producţiei şi în adoptarea standardelor de calitate. Ceea ce a contribuit la perpetuarea unui sistem industrial depreciat. Acest lucru va fi observat în viitorul apropiat, odată cu erodarea şi mai departe a competitivităţii întreprinderilor industriale. Totodată aceasta a demotivat autorităţile din regiune să promoveze o serie de reforme structurale, extrem de necesare, dar nepopulare.”
În următorii ani economia regiunii transnistrene va înregistra o stagnare, experţii prognozând o creştere economică de doar 0,5 sau 1 la sută. Din nou Adrian Lupuşor:
„Această situaţie va fi cauzată de un climat de afaceri nefavorabil, de un sistem economic care favorizează întreprinderile mari, în detrimentul celor mici. dar şi de problemele demografice. Regiunea se confruntă cu un reflux masiv migraţional care pune presiune asupra sistemului de pensii. Dar şi riscurile economice din Ucraina şi Federaţia Rusă care la fel urmează să pună presiune asupra creşterii economice. Aceasta evident va crea presiuni sociale. Urmează să se reducă şi rata de ocupare. Aceasta evident va spori şi necesităţile de finanţare din partea Rusiei pentru a menţine stabilitatea economică din regiunea transnistreană.”
Un alt risc pentru economia regiunii transnistrene va fi schimbarea status-quo în raport cu UE, care este cel mai important partener comercial al regiunii separatiste. Începând cu 2016 UE urmează să anuleze preferinţele comerciale economice de care beneficiază în prezent companiile din stânga Nistrului, condiţionându-le cu o serie de reforme structurale prevăzute în Acordul de Asociere. Experţii spun că cel mai probabil administraţia din regiunea separatistă va denunţa în continuare Acordul de Asociere, ceea ce va duce pe termen lung la izolarea economică definitivă a regiunii transnistrene de restul lumii.
„UE va fi forţată să anuleze preferinţele comerciale pentru exportatorii din regiune şi să aplice tarife mai înalte. Aceasta va contribui la scumpirea exporturilor cu circa 10-15 la sută. şi va distanţa şi mai mult companiile din regiunea transnistreană de standardele de calitate care sunt în UE şi urmează a fi aplicate în Republica Moldova şi Ucraina. dacă pe termen scurt anularea preferinţelor comerciale autonome va crea anumite costuri care ar putea fi acoperite eventual de creşterea suportului financiar din partea Federaţiei Ruse, atunci pe termen lung urmează să fie create riscuri ce nu vor putea nicidecum acoperite de acest suport din partea Rusiei.”
Experţii spun că reorientarea exporturilor către Rusia, pe care mizează administraţia separatistă, este un mit, întrucât piaţa rusă nu poate absorbi toate exporturile care la moment sunt orientate către piaţa europeană. colacul de salvare, în opinia experţilor, ar fi realizarea cel puţin parțială a Acordului de Asociere, care nu contravine acordurilor pe care administraţia din regiunea transnistreană le-a încheiat cu Rusia. În caz contrar, necesităţile de finanţare din partea Rusie vor creşte, proporţional va spori şi dependenţa politică, iar supravieţuirea economiei transnistrene va depinde din ce în ce mai mult de bunăvoinţa politică a Moscovei, sugerează experţii.
