Linkuri accesibilitate

De ce tărăgănează parlamentarii de la Chișinău numirea în funcţie a viitorilor ombudsmani?


Diana Răileanu în dialog cu Ana Furtună, directoarea executivă a Coaliţiei Nediscriminare, .

Deşi prin lege, autorităţile au reformat Centrul pentru drepturile omului şi funcţia de avocat al poporului, parlamentarii tărăgănează numirea în funcţie a viitorilor ombudsmani. Acest fapt lasă loc de interpretări, crede Ana Furtună, directoarea executivă a Coaliţiei Nediscriminare, care bănuieşte că parlamentarii vor încerca să investească în funcţii oameni loiali anumitor forţe politice.

Ana Furtună: „Eu cred că pentru parlamentari orice instituţie este importantă şi noi asistăm în ultimul timp, de fapt, la o situaţie în care orice instituţie, practic, se negociază de către parlamentari. Instituţia respectivă este importantă pentru că este una din instituţiile cele mai importante pe domeniul drepturilor omului. Societatea internaţională a atras o atenţie extraordinar de mare asupra creării şi fortificării acestei instituţii care, de fapt, stă de veghe la respectarea drepturilor omului în Republica Moldova. De vreme ce noi nu o să avem o instituţie viabilă, puternică, consolidată şi, cel mai important, independentă de factorul politic, drepturile omului şi încălcările drepturilor omului în Republica Moldova vor continua. Mai mult decât atât, poziţia la diverşi deputaţi ne lasă pe noi să credem că, de fapt, această instituţie este negociată. Chiar ieri am văzut pe pagina de Facebook a unui deputat din Republica Moldova care spunea că, de fapt, avocatul poporului nu va fi numit până la plecarea în vacanţă a Parlamentului deoarece Coaliţia de guvernare nu a ajuns la negocieri şi la un punct comun privind viitorii avocaţi ai poporului.”

Europa Liberă: Dar drepturile omului, pe de altă parte, nu pare a fi un domeniu profitabil, de ce ar interesa atât de mult acest domeniu negocierile între parlamentari?

Ana Furtună: „Este foarte profitabil domeniul respectiv! Noi asistăm la situaţii în care instituţii ca Procuratura, MAI sau alte structuri de forţă din Republica Moldova sunt şi cei mai principali violatori ai drepturilor omului, or dacă noi nu vrem să iasă la iveală aceste lucruri şi noi nu vrem ca cetăţenii Republicii Moldova, victime ale încălcării şi nerespectării drepturilor acestora să ajungă la CEDO, atunci este „bine” ca autorităţile de stat să aibă control asupra unei astfel de instituţii. Noi am insistat foarte tare şi s-a schimbat legea privind avocatul poporului. Datorită noii legi, viitorul avocat al poporului şi avocatul poporului pe drepturile copilului va avea toate pârghiile necesare astfel încât să poată să intervină şi să stea de pază la respectarea drepturilor omului. În anii precedenţi şi cu legea veche lucrurile erau un pic dubioase privind mandatul şi felul în care avocatul poporului trebuie să ţină cont de anumite chestiuni, de exemplu, ce ţin de secretul de stat. Legea actuală le va oferi pârghii extraordinare, vor putea să stea pe poziţii şi să promoveze respectarea drepturilor omului în Republica Moldova. Societatea civilă, pe de altă parte, a stat şi a insistat foarte tare ca să creeze parteneriate consolidate cu viitorii avocaţi ai poporului, pentru că foarte multe iniţiative venite din partea organizaţiilor neguvernamentale au eşuat şi au întâmpinat reticenţa fostului Centru pentru drepturile omului, cred că şi parlamentarii sunt conştienţi de faptul că societatea civilă va trâmbiţa cât va putea de tare despre acest fenomen şi nu va accepta să se repete situaţiile precedente.”

Europa Liberă: Pentru că aţi monitorizat întregul proces, cum aţi caracteriza activitatea de până acum a Centrului pentru Drepturile Omului?

Ana Furtună: „Eu am văzut-o ca o instituţie ineficientă. Noi mai mult am lucrat pe componenta nedisciminare dar rar au fost deschişi cei de la Centrul pentru Drepturile Omului spre colaborare. Ei fiind unica instituţie de stat care activa pe domeniul drepturilor omului niciodată nu avea statistici şi rapoarte întocmite la timp. Deci, în momentul în care sunai şi aveai nevoie de o dată statistică sau de apeluri exacte, pentru a vedea geografia problemelor cu care sonfruntă cetăţenii Republicii Moldova, primeau un răspuns de felul: „raportul pe anul precedent va fi prezentat până ăn data de 15 martie, aşa cum prevedea legea.” Lucrul acesta este inadmisibil pentru orice instituţie care se respectă. Noi, în calitate de Coaliţie nediscriminare, am avut nenumărate cazuri în care persoane care cosnideră că le-au fost încălcate drepturile au apelat la Centrul pentru Drepturile Omului şi au fost direcţionate către Coaliţia Nediscriminare, care este o organizaţie neguvernamentală. Da, noi am ajutat aceşti oameni, dar dacă există o instituţie de stat, creată special pentru acest lucru, întrebarea mea este ce face acei oameni dacă cetăţenii se plâng pe la uşile organizaţiilor neguvernamentale?”

Europa Liberă: Din punctul Dvs de vedere, ce ar fi mai bine pentru această instituţie – numirea în funcţie a candidaţilor la miez de noapte sau amânarea insituirii avocatului poporului pentru sesiunea de toamnă-iarnă?

Ana Furtună: „Eu sunt categoric împotrivă ca decizia să fie luată acum, până la plecarea în vacanţă. De ce? Pentru că noi am asistat şi în cazul Consiliului Nediscriminare la decizii luate pripit, rapid, neinformat şi netransparent. Pentru ca să nu riscăm să avem şapte ani la cârma acestei instituţii persoane, poate, loiale guvernării şi mai puţin loiale drepturilor omului, atunci cred că putem să jertfim, într-un fel, dacă pot spune aşa, două-trei luni, în detrimentul celor şapte ani de mandat. Mai mult decât atât, consider oportun să se amâne pentru şedinţa de toamnă pentru că şi deputaţii vor avea posibilitatea să vadă în dezbateri publice pe toţi candidaţii care s-au antrenat în această cursă şi să-şi facă o părere. La etapa respectivă noi putem, practic, să fim siguri că în afară de avizul dat de către Comise care, la fel, este mai mult sau mai puţin justificat şi obiectiv, deputaţii nu au habar cine sunt oamenii aceştia, ce platformă au, ce planuri de acţiuni au şi ce au de gând să facă în funcţia pe care vor să îmbrăţişeze. Respectiv, consider că acest timp poate fi folosit foarte util de noi toţi, inclusiv societatea civilă să-şi fortifice poziţia, candidaţii la funcţia de avocat al poporului şi avocat al poporului pentru drepturile copilului să aibă posibilitatea să se remarce în dezbateri publice, astfel încât să intre în vizorul tuturor celor care vor trebui să le dea un vot de încredere şi să venim în toamnă cu o poziţie consolidată şi asumată asupra insistuţiei respective. Chiar dacă să va decide la miez de noapte şi se va face acest lucru primit, oricum pe perioada de vacanţă nu se va întâmpla nimic. Centrul pentru drepturile omului şi viitorul oficiu al avocatului poporului necesită o restructurare cap coadă. Pentru asta sunt necesari bani şi pentru asta este nevoie de implicarea Parlamentului inclusiv.”

Europa Liberă: Mandatul actualilor avocaţi parlamentari a expirat în octombrie anul trecut. Instituţia este, în continuare, funcţională?

Ana Furtună: „Da, pentru că ei şi-au continuat un fel de mandat interimar, dar ei sunt nemulţumiţi. De exemplu, în discuţia cu dna Tamara Plămădeală, am înţeels că era nemulţumită de tergiversarea procesului, pentru că are şi alte lucruri de care să se ocupe şi, într-un fel, impunerea de a continua să-şi exercite funcţia de avocat al copilului oarecum o nemulţumeşte. Eu tare mă îndoiesc de implicarea foarte serioasă a tuturor avocaţilor parlamentari de până acum, pentru că în afară de dl Todor Lazăr, a cărui mandat se încheie anul viitor, ceilalţi trei au mandate expirat şi fac interimat la această etapă, sunt într-o situaţie suspendată, ca să spun aşa.”

XS
SM
MD
LG