Linkuri accesibilitate

Ar putea fi afectată Banca de Economii de sancțiunile americane impuse unor bănci rusești?


Liliana Barbăroșie în dialog cu expertul financiar Alexandru Savva.

Printre companiile vizate de cele mai recente sancţiuni americane impuse Rusiei pentru rolul jucat în criza din estul Ucrainei e şi banca de stat Vneşeconombank care deţine, prin intermediul companiei Veb Capital, circa o pătrime din acţiunile fostei Bănci de stat moldoveneşti, Banca de Economii, devenită privată în condiţii dubioase la sfârşitul anului trecut. L-am întrebat pe expertul financiar Alexandru Sava cum ar putea fi afectată, chiar si indirect, banca moldovenească de sancțiunile americane impuse acţionarului rus:

Alexandru Sava: „Sunt mai multe necunoscute, dar şi mai multe presupuneri pentru această situaţie. Primul scenariu este cel vehiculat mai des: că banca din Rusia deţine la moment 25% din acţiuni, indirect ea ar putea deţine mai multe acţiuni şi intenţia ei ar fi să dezvolte Banca de Economii, prin nişte investiţii suplimentare. Dacă prezumţia aceasta este corectă, atunci aplicarea acestor sancţiuni către banca din Rusia poate duce la situaţia în care banca din Rusia nu va mai dori să continue să facă investiţii în banca moldovenească. Şi lucrul acesta nu neapărat va influenţa negativ banca: ea va continua să activeze ca până acum, pur şi simplu nu va avea nişte şanse suplimentare de dezvoltare.

Există un alt scenariu, iarăşi bazat pe o presupunere. Poate fi corect, dar poate fi şi incorect. Ca şi primul. Deci, al doilea scenariu ar fi că banca din Rusia la moment deţine 25%, dar intenţia ei ar fi să cumpere de la alţi acţionari un pachet care i-ar oferi mai mult de 50%. Se zice că aceasta ar fi fost schema tenebră inventată, dacă ea este corectă, de către persoanele din Moldova care puteau influenţa vânzarea pachetului acesta de 50% pe care îl deţinea statul, ca iniţial să-i vândă băncii din Rusia 25%, ca mai apoi să-i vândă celelalte, ca ulterior banca din Rusia să deţină pachetul de control. Dacă este corect acest scenariu, atunci banca din Rusia, având sancţiunile acestea, ar putea să nu mai dorească să procure celelalte cote ale pachetului, ca să devină majoritar cu 50%.

Şi un al treilea scenariu, din nou bazat pe o presupunere, pentru că informaţii nu există. Structura din Rusia este o bancă investiţională care aparţine unei bănci obişnuite. Există aşa un mecanism pe piaţa de capital când procurarea unor acţiuni se face prin intermediul unor bănci investiţionale. Dacă e aşa, formal banca din Rusia este acţionar al 25% din capitalul BEM, dar în realitate proprietarul este o cu totul altă persoană. Şi noi putem să admitem în cazul acesta că proprietarul real poate fi oricine, poate cineva local care acum administrează banca, poate cineva cu totul necunoscut, nu se ştie.

În prim plan apare reprezentantul lui, în persoana Băncii investiţionale din Rusia şi în cazul acesta nu este afectat investitorul şi proprietarul real, dar prin sancţiunile acestea este afectată doar banca din Rusia şi subdiviziunea aceasta a ei, banca investiţională care apare ca reprezentant. Din punctul acesta de vedere, acţionarul real nu este afectat în nici un fel de sancţiuni.”

Europa Liberă: Deci, dacă ar fi aşa, ar trebui să ne bucurăm, că banca moldovenească nu ar avea cum să fie afectată?

Alexandru Sava: „Eu cred că în toate cele trei scenarii, deşi ar mai putea fi şi altele, banca moldovenească nu este afectată. Pentru că acţiunile înregistrate ca proprietate pe banca din Rusia, ele rămân acţiuni în orice caz. Ele nu-şi pierd nici din valoare şi s-ar ajunge la o situaţie negativă, dar pentru banca din Rusia, dacă sancţiunile acestea ar duce la faliment sau la probleme interne de activitate. Şi în cazul acesta unicul lucru care va surveni este că banca din Rusia va vinde aceste 25% din acţiuni unui alt proprietar. Deci, iarăşi nu o să afecteze direct situaţia băncii din Republica Moldova decât poate va veni un alt acţionar, poate mai bun, poate mai rău. ”

Europa Liberă: Am putea presupune însă că Vneşeconombank ar fi procurat acest pachet de acţiuni în aşteptarea unor sancţiuni, ca să aibă o cale de rezervă?

Alexandru Sava: „Mi se pare prea ieşit din comun chestia aceasta. Schema aceasta doar durează de mult timp. Intenţia de a obţine pachetul de la BEM s-a început nici cu jumătate de an în urmă, când a fost efectuată schema aceasta, ci cu mult timp înainte.”

Europa Liberă: Aţi spus că al treilea scenariu vi se pare mai realist. De ce?

Alexandru Sava: „Din lucrurile apărute public, mie mi s-a creat senzaţia că nu există de fapt aceasta banca investiţională din Rusia ca structură care a dorit foarte mult să preia pachetul acesta de 25%, cât ea este folosită ca prim plan de nişte persoane care se află la spatele ei. Şi primul indicator în favoarea acestei idei e că aşa tip de servicii prestează orice structură investiţională. Vine clientul şi spune: eu vreau să procur acţiunile X, dar te rog tu să apari ca persoană în faţa mea.

A doua: dacă venea aşa o structură serioasă ca banca din Rusia, ea obligatoriu ar fi trebuit să înceapă cu nişte studii serioase în interiorul băncii şi lucrul acesta s-ar fi auzit printre cei care participă pe această piaţă. Şi nu a fost chestia aceasta. Mă îndoiesc că cei din Rusia ar fi evitat aşa un studiu.

Aceşti indicatori sugerează indirect că la spatele pachetului acesta sunt alţi proprietari reali, dar ei au folosit banca aceasta ca să dea impresia că: nu vă atingeţi de noi, că în spate avem aşa o bancă puternică din Rusia. Şi efectul acesta a şi fost atins mi se pare. Chiar efect dublu a fost: pe de o parte să nu se atingă de ei, pe de altă parte – să sperie orice intenţie de a intra în detalii şi de a efectua controale. Vorbim despre o bancă care aparţine statului rus şi orice mişcare a autorităţilor locale puteau fi tratate de către banca din Rusia ca nişte mişcări împotriva ei”

Europa Liberă: dacă s-ar adeveri de exemplu că BEM a împrumutat bani Vneşeconombank? Vă întreb pentru că au existat aceste îngrijorări formulate de FMI care zilele trecute a spus într-un studiu care spun că BEM, Unibank şi Banca Socială sunt între ele prea legate, iar cele trei – prea legate cu sistemul bancar rusesc.

Alexandru Sava: „Dacă s-ar adeveri aşa ceva, atunci poate să fie o problemă în momentul în care băncile locale vor dori să-şi retragă aceşti bani de la băncile ruse. Ar putea să fie problematic lucrul acesta având în vedere că starea de sancţiuni impuse de occident poate crea probleme, poate nu atât de grave ca să ducă la dispariţia băncii din Rusia, dar elementare probleme de lichiditate.”

XS
SM
MD
LG