Linkuri accesibilitate

Un proiect de lege privind prevenirea agresiunii ruse, prin care R. Moldova, Ucraina şi Georgia ar putea obţine statutul de aliaţi non-NATO ai SUA (IPN)


România și-a asumat obligația de a exporta gaze naturale în Republica Moldova pe timpul sezonului rece (Agora).

Reporterii „Adevărul” relatează despre primul pod construit în ultimii 20 de ani în Republica Moldova. Construcţia, cea mai modernă de acest fel, se află la Sărăteni, Teleneşti. În afară de acest pod, pe traseul Sărăteni-Soroca au mai fost construite șase poduri, inclusiv unul cu trecere de cale ferată în vecinătatea orășelului Ghindești. Suplimentar au fost reconstruite alte opt poduri mai mici. Potrivit lui Anatol Usatâi, directorul proiectului Reabilitarea drumului, din cadrul Fondului Provocările Mileniului Moldova, mai sunt de finalizat o serie de amenajări care trebuie să fie gata cel târziu la finele lunii august.

Agenţia de presă IPN face trimitere la pagina oficială a Congresului SUA care a votat în două lecturi un proiect de lege privind prevenirea agresiunii ruse, prin care Republica Moldova, Ucraina şi Georgia obţin statutul de aliaţi non-NATO ai Statelor Unite ale Americii. Potrivit sursei, proiectul prevede acordarea statutului de aliat non-NATO pe perioada în care fiecare din aceste ţări satisface criteriile specificate, cu scopul transferului sau potenţialului transfer de articole de apărare sau servicii de apărare. Proiectul îndrumă preşedintele SUA, Barack Obama să sporească interacţiunile Forţelor Armate ale SUA cu forţele armate ale Ucrainei, Georgiei, Moldovei, Azerbaidjanului, Bosniei şi Herţegovinei, Kosovo, Macedoniei, Muntenegrului şi Serbiei; şi să sporească asistenţa de securitate a SUA şi NATO către aceste state.

Portalul Agora citează agenţia de presă Agerpres care anunţă că România și-a asumat obligația de a exporta gaze naturale în Republica Moldova pe timpul sezonului rece. Autoritatea Națională de Reglementare în Energie de la Bucureşti a explicat într-un comunicat de ce a luat decizia de a obliga producătorii să vândă pe bursă cel puțin 20% din producție începând cu 15 iulie.

Jurnaliştii postului de televiziune Realitatea TV au solicitat opinia preşedintelui Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, despre decizia CEDO de a nu admite plângerea lui Vlad Filat şi a partidului său – PLDM. Vlad Filat a atacat la Înalta Curte decizia Curții Constituționale, din 22 aprilie 2013, prin care a fost declarat neconstituțional decretul președintelui țării, Nicolae Timofti, de a-l desemna pe liderul PLDM drept candidat pentru funcția de prim-ministru, după ce aceasta a fost demis de Parlament pentru corupție. Alexandru Tănase crede că orice declaraţie sau decizie a Curţii Europene este în favoarea democraţiei şi în favoarea drepturilor omului, iar hotărârea CEDO de a respinge cererea celor doi reclamanţi, Vlad Filat şi PLDM, nu este o excepţie. „Sper că odată cu această decizie a Curţii Europene să fie pus un punct la acest subiect, iar cei care au regizat aceste manipulări să renunţe la ele şi să încercăm să separăm procesul politic de activitatea nemijlocită a Curţii Constituţionale”, a declarat Alexandru Tănase.

Portalul Tribuna relatează că Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) a efectuat expertiza proiectului Codului Educaţiei al Republicii Moldova din perspectiva drepturilor omului și a scos la iveală mai multe lacune. Noul Cod al Educației a fost propus fără o analiză economico-financiară, iar mai multe prevederi sunt contrare constatărilor Curții Constituționale, se spune în raportul de analiză. În opinia experților, una din lacunele depistate ține de introducerea învățământului obligatoriu până la vârsta de 18 ani, fiind inclus în învăţământul obligatoriu liceal sau învăţământul profesional tehnic, însă în lege nu sunt indicate consecinţele nerespectării acestor prevederi. Reprezentanţii CAPC mai menţionează că autorii au prevăzut în noul Cod al Educaţiei să fie sancţionaţi cei care publică rezultatele sau testele examenelor de absolvire a gimnaziului şi de Bacalaureat, însă nu au propus modificarea legislaţiei penale şi contravenţionale în acest sens. CAPC propune ca proiectul să fie revăzut până la votarea în a doua lectură, iar lacunele să fie lichidate, precizează „T”.

„V. Voronin, faţă în faţă cu Europa”, este titlul editorialului semnat de Petru Grozavu în „Ziarul de Gardă”. „V.Voronin, printr-o singură declaraţie de presă, a dat peste cap la începutul acestei săptămâni, o întreagă situaţie politică la Chişinău şi în R. Moldova. Urmare acestei declaraţii, războiul rece dintre stânga şi dreapta politică moldovenească, în problema vectorului de politică externă, a început a se stinge. Cel puţin, în aparenţă”, notează editorialistul. Petru Grozavu se referă la faptul că liderul PCRM a declarat „public şi neaşteptat în faţa presei că Partidul Comuniştilor nu mai este împotriva asocierii R. Moldova la UE, iar retragerea PCRM din sala de şedinţe a Parlamentului la momentul ratificării Acordului nu a fost decât un gest de sfidare la adresa actualei guvernări”. „Că Vladimir Voronin e lup bătrân şi că ştie să se descurce în politică, nu e o noutate. Rămâne să ghicim pe cât a fost de sincer Voronin în ceea ce a declarat şi dacă a făcut-o din convingeri politice sau din raţiuni electorale”, scrie autorul.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG