Europa Liberă: Chiar aşa, nitam-nisam, au apărut au apărut aceste restricţii impuse de Rosselhoznadzor?
Ion Sula: „Dacă ne referim la produsele de origine vegetală, practic, suntem la începutul sezonului, primele loturi de fructe acum au început să fie exportate pe piaţa Federaţiei Ruse. Săptămâna trecută am primit şi prima notificare din anul acesta, la un lot de caise care a fost exportat, şi se confirmă că a fost depistată molia orientală.”
Europa Liberă: Deja sunt trei loturi de caise întoarse.
Ion Sula: „Acum sunt trei loturi de caise şi două loturi de piersici. Piersicile nu sunt din Republica Moldova, sunt din Grecia, care au fost reexportate, prin Republica Moldova. Evident că joi, când am primit notificarea respectivă, am reacţionat, în primul rând am invitat reprezentanţii asociaţiilor producătorilor de fructe şi legume, şi struguri. I-am adunat la o masă rotundă în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, am analizat situaţia creată şi împreună am decis ca să intensificăm controlul fitosanitar la exportul de produse vegetale nu numai în Federaţia Rusă, dar în general exporturile din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dar în laboratoarele din Republica Moldova se verifică această producţie pe care o exportaţi? Sunt cumva depistate anumite substanţe interzise şi nocive?
Ion Sula: „Evident că laboratoarele au capacitatea respectivă. Agenţia nu are capacitatea să controleze absolut toată marfa. Ne axăm pe evaluarea riscurilor care pot să apară. Evident că pentru caise nu era un risc ca acest obiect de carantină să fie depistat. Totodată, trebuie să recunoaştem că producţia de caise în Republica Moldova nu este concentrată pe suprafeţe mari şi ea a fost colectată din mai multe loturi. Şi, poate, a fost şi un caz când la un anumit producător nu a fost, iar la altul a fost depistat. El a fost depistat în formă de larvă, pe care şi inspectorului fitosanitar în vine greu cu ochiul liber să o depisteze.”
Europa Liberă: Într-un fel, s-ar părea că Rusia este imprevizibilă atunci când este vorba despre relaţia cu Chişinăul, după semnarea Acordului de Asociere a Moldovei la Uniunea Europeană. Iar pe de altă parte, trebuie şi precauţie din partea Republicii Moldova. Dintr-un caz precedent va fi foarte greu după aceasta să demonstraţi partenerilor ruşi că dreptatea este de partea dumneavoastră.
Ion Sula: „Poate să ducă şi la unele consecinţe nu chiar plăcute pentru ţara noastră.”
Europa Liberă: Şi se vorbeşte deja că ar putea exportul de mere să aibă de suferit.
Ion Sula: „Sigur că da. Vreau să mai fac o precizare. Astăzi a parvenit din partea Federaţiei Ruse o altă notificare prin care într-adevăr ne avertizează şi ne îndeamnă la un dialog. Chiar recent am transmis prin intermediul Ambasadei Republicii Moldova din Federaţia Rusă, colegii noştri ne ajută pe canale diplomatice ca mesajele noastre să fie în mod expres recepţionate de Rosselhoznadzor, am solicitat ca grupul de experţi din Republica Moldova şi cu cel din Federaţia Rusă să discutăm din punct de vedere tehnic şi profesional cum putem depăşi această situaţie.”
Europa Liberă: Dar Rusia ar putea să sisteze importul de fructe din Moldova?
Ion Sula: „Noi avem un memorandum în care este stipulat sau reglementat exportul de produse de origine vegetală din Moldova în Federaţia Rusă. Acolo scrie foarte clar: în cazul că sunt depistate obiecte de carantină pe o perioadă de 180 de zile la unul şi acelaşi agent economic de trei ori, atunci agentul respectiv trebuie exclus din lista exportatorilor. Deci, nu este scris să fie sistat exportul. Evident că suntem şi Federaţia Rusă, şi Republica Moldova membri ai Organizaţiei Mondiale a Comerţului, părerea mea ar fi ca noi să intensificăm şi împreună cu producătorul, cu exportatorul din Republica Moldova să ne asumăm responsabilitatea respectivă ca aşa cazuri să nu mai aibă loc.”
Europa Liberă: Să vă întreb şi referitor la carnea de vită livrată pe piaţa rusă de o companie din Republica Moldova, care, iarăşi, a fost interzisă acolo.
Ion Sula: „Să facem o claritate. Deci, practic, în luna martie am avut o situaţie când producţia procesată din mezelurile din Republica Moldova a fost sistată sau nu se mai permite de a fi exportată în Federaţia Rusă. Totodată, cu două săptămâni în urmă am fost informaţi că începând cu data de 5 iulie, practic, carnea dezosată, s-au referit mai mult la slănină, nu va putea fi exportată din Republica Moldova. Rămâne în continuare şi are loc la moment exportul în carcase şi în semicarcase la toate tipurile de animale, mă refer la cabaline, suine, ovine şi porcine. Deci, practic, exportul astăzi se face numai în carcasă și semicarcasă.”
Europa Liberă: Și am mai înțeles că partea rusă este foarte supărată, atunci când se reexportă anumite produse.
Ion Sula: „Noi la producția de origine animală nu avem reexporturi în Republica Moldova, la producția de origine vegetală într-adevăr avem reexporturi. Până la urmă, avem și un argument că venim să salvăm și transportatorii din Republica Moldova pentru că acest reexport se face în special pentru transportatori, ca să aibă acces la piața serviciilor din Federația Rusă.”
Europa Liberă: Dar rușii sunt supărați?
Ion Sula: „Sigur că da. Nu că supărați, dar de multe ori sunt deranjați. Ar fi bine să fim foarte precauți și foarte atenți cu marfa care este reexportată din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Și semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană care include și Acordul de Liber Schimb i-ar fi deranjat pe partenerii ruși?
Ion Sula: „Din comunicarea pe care o avem cu Federația Rusă, înțelegem că cel mai mare risc este să nu apară pe piața Federației Ruse produse din țări terțe din Republica Moldova. Aceasta ar fi într-adevăr un disconfort și un deranj pentru ei.”
Europa Liberă: Și cum anticipați acest lucru?
Ion Sula: „Totul depinde de capacitățile noastre din Republica Moldova, ale instituțiilor din țară. Eu sunt convins că noi putem să garantăm că marfa exportată din Republica Moldova nu provine din țări terțe, prin diferite mecanisme. Totodată, am început negocierea cu Federația Rusă pentru că ne-au informat că, de la 1 septembrie, deja și certificatele veterinar-sanitare vor fi de alt conținut, vor conține și date ale Uniunii Vamale. Practic, am primit de la ei modelele acestui certificat și noi trebuie să ne conformăm ca să le elaborăm pentru fiecare produs în parte.”
Europa Liberă: Faptul că Serviciul Federal pentru Supravegherea Veterinară și Fitosanitară afirmă că, din cauza riscului fitosanitar, ar putea suspenda temporar și importul altor fructe din Republica Moldova vă deranjează? Ce se va întâmpla cu recolta de mere? Ce se va întâmpla cu piersicii, nectarinele, prunele?
Ion Sula: „Evident că ne deranjează pentru că astăzi producătorul din Republica Moldova este orientat mai mult pentru piața tradițională, piața din Federația Rusă, din Belarus, din Ucraina și celelalte state din CSI. Practic, 90 la sută din producția de mere este exportată în Federația Rusă. Totodată, prin politicile pe care le elaborează Ministerul Agriculturii, practic, noi, împreună cu producătorii din Republica Moldova depunem eforturi ca să schimbăm și calitatea produsului. Mă refer la infrastructura post-recoltare pentru că astăzi deja atât consumatorul din Uniunea Europeană, cât și consumatorul din Federația Rusă are alte cerințe de piață. Dacă facem o comparație cu anii precedenți, structura pieței în Federația Rusă s-a schimbat. Din piețele tradiționale, în aer liber, deja produsele se mișcă în rețelele comerciale, rețelele de supermarketuri, consumatorul deja vrea să știe și trasabilitatea produsului, vrea să fie informat și să îi fie garantat că procură un produs sigur. Evident că odată cu semnarea Acordului de Asociere, avem și anumite concesii din partea Uniunii Europene. Practic, pentru produsele de măr avem anumite cote pe care le putem exporta fără taxe în Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Cotele există, domnule director, dar și merele trebuie să corespundă standardelor UE.
Ion Sula: „Nu numai standardelor, dar și nivelului competitivității pentru că poți să ai un produs calitativ la un standard destul de bun, dar să aibă costul destul de mare. Aici trebuie să fim foarte atenți și precauți. Noi avem produse calitative, avem produse bune, dar trebuie să recunoaștem că mai avem de muncit la infrastructura post-recoltare și anume la ambalaj, dar cel mai mult la trasabilitatea produsului, să putem să garantăm unde a fost produs, cu ce a fost prelucrat, că este sigur, că nu are reziduuri, că nu este contaminat cu obiecte de carantină.”
Europa Liberă: S-a vorbit foarte mult și despre nevoia modernizării laboratoarelor, lucrurile sunt la nivel de discuție sau chiar și se întreprinde ceva?
Ion Sula: „Deja avem și progrese la laboratoare. Avem Laboratorul Național, ceea ce ține de partea reziduală, cred că în premieră unul din cele mai performante utilaje. Totodată, printr-o hotărâre de guvern, trei săptămâni în urmă am aprobat Programul național de determinare a reziduurilor în pesticide pentru perioada 2015-2020 care ne va da posibilitatea să facem, în afară de autocontrolul pe care îl efectuează fiecare producător, și un program din start prin care noi putem să monitorizăm atât produsele din țară, cât și cele importate pentru că trebuie să asigurăm și consumatorul din Republica Moldova cu produse calitative.”
Europa Liberă: Discuții la direct cu reprezentanții Rosselhoznadzor sunt preconizate să aibă loc?
Ion Sula: „Probabil, le vom avea mâine, ei au solicitat să facem o teleconferință, împreună cu experții lor…”
