De când face parte din Parteneriatul Estic al UE, Moldova a atras prin instrumentul financiar de bază al acestui parteneriat, Neighbourhood Investment Facility (NIF), granturi în valoare de 100 de milioane de euro şi împrumuturi de 1,2 miliarde de euro de la BERD şi BEI. Banii fiind destinaţi pentru reabilitarea drumurilor, renovarea unităţilor de transport public, modernizarea infrastructurii energetice şi reabilitarea serviciului public de alimentare cu apă. Vor creşte aceste investiţii după ce Republica Moldova a semnat şi ratificat Acordul de Asociere la UE, a căutat să afle Alla Ceapai:
Prezentând un bilanţ al proiectelor finanţate în ultimii ani, reprezentantul Comisiei Europene, Michael Koelher, a menţionat că din banii pe care Moldova a reuşit să îi atragă 2 proiecte au fost finalizate, alte 11 fiind în derulare. În lista celor în derulare cel mai de amploare fiind proiectul „Livada Moldovei”, prin care autorităţile moldovene se vor împrumuta de la BEI cu 120 de milioane de euro pentru crearea şi modernizarea livezilor. Pe lângă cele peste 1 miliard de euro atraşi prin programul de facilitare a investițiilor pentru vecinătate, Moldova va primi începând cu acest an un grant de 130 de milioane de euro, destinat în mare parte pentru înlesnirea punerii în aplicare a Acordului de Asociere şi în special pentru sectorul agricol, întrucât tocmai de acest sector depind exporturile Moldovei pe piaţa europeană. Reprezentantul Comisiei Europene a spus că semnarea şi ratificarea Acordului de Asociere este un semnal de natură să contribuie la majorarea semnificativă a acestor fonduri, întrucât Moldova devine un mediu mult mai sigur pentru investiţiile străine. În acelaşi timp însă Moldova trebuie să dea dovadă că se adaptează şi se ajustează la standarde europene, a precizat Michael Koelher:
„Înţelegem că dacă Moldova îşi doreşte un parteneriat mai apropiat cu UE şi vrea şi să investească în acest parteneriat noi o ajutăm. Semnarea Acordului de Asociere evident este o probă, noi în aşa caz facem disponibile programele noastre financiare, dar le direcţionăm astfel încât să răspundem la necesităţile şi aşteptările ţării pornind de la prevederile Acordului.”
Şi cel mai mare investitor instituţional în Republica Moldova, care a finanţat în ultimul deceniu circa 100 de proiecte în valoare de peste 1 miliard de euro, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, se scurt BERD, prin vocea reprezentantului de la Chişinău Octavian Costaş şi-a exprimat disponibilitatea de a-şi extinde semnificativ asistenţa după ce Moldova a semnat Acordul de Asociere:
„Actualmente ducem tratative cu Comisia European ca în cadrul programului de facilitare a investiţiilor pentru vecinătate (NIF) să găsim posibilităţi în primul rând de a extinde consultanţa pentru a ajuta oamenii de afaceri din Moldova să fie mai competitivi, să poată beneficia de această consultanţă pentru a realiza mai bine prevederile Acordului de Asociere. De asemenea, să primească posibilitatea de a finanţa investiţiile pe care urmează ei să le facă pentru a se conforma standardelor europene cerute în cadrul prevederilor Acordului.”
Aceeaşi disponibilitate, de a spori asistenţa financiară sub formă de împrumuturi, a fost enunţată şi de reprezentanta regională a BEI, Marion Hoenicke. Ea a menţionat că pe lângă proiectul „Livada Moldovei” orientat pe modernizarea sectorului horticol, în derulare este şi un amplu proiect de modernizare a sectorului vinicol.
„Acordul de Asociere, implicit cel de liber schimb au menirea să ofere oportunităţi pentru cetăţenii moldoveni să poată să câştige bani făcând nişte lucruri care sunt cerute şi de UE. Anume cu acest scop intervine şi acest instrument de facilitare a investiţiilor pentru vecinătate, dar şi Băncile prin intermediul acestui instrument.”
Recent, Curtea de Conturi a constatat că Republica Moldova a ratat în ultimii ani peste 1 miliard de lei, fiind vorba de mijloace financiare alocate sub formă de credite sau granturi de către finanţatori externi. Reprezentantul Comisiei Europene Michael Koelher a spus că nu ar putea estima foarte exact în cifre investiţiile europene ratate de Republica Moldova. El a menţionat că fondurile europene prin instrumentul financiar al Politicii de Vecinătate sunt în creştere de la an la an, însă mai există carenţe la capitolul absorbţia acestor fonduri:
„O bună parte din aceste fonduri vin sub formă de suport bugetar, care sunt alocate pentru înfăptuirea reformelor. Dacă reformele nu s-au realizat noi nu oferim banii. În general, experienţa cu Guvernul Republicii Moldova este una pozitivă. Însă atâtea reforme concomitente trebuie făcute, încât, datorită constrângerilor politice, anumite reforme sunt întârziate, respectiv noi amânăm fondurile.”
Reprezentantul Comisiei Europene a mai adăugat că se veghează foarte atent la cum sunt cheltuiţi banii din fondurile pentru vecinătate, indiferent dacă este vorba de granturi sau împrumuturi care trebuie rambursate. Pentru a nu admite abuzuri se efectuează controale la felul cum sunt realizate proiectele investiţionale, care sunt selectate la fel de minuţios, conchide acesta.
