„Liberalizarea pieţei asigurărilor de Carte Verde s-a oprit în Parlament” îşi intitulează articolul Ion Preaşcă în cotidianul „Adevărul”. În timp ce autorităţile de doi ani promit să modifice legislaţia în domeniu, un grup mic de companii care controlează Biroul Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule se folosesc de lacunele din legislaţie şi dictează regulile de joc pe acest segment de piaţă de sute de milioane de lei, notează Preaşcă. Un proiect de lege adoptat în urmă cu o lună de Guvern, care extinde competenţele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare în calitate de supraveghetor al pieţei, a fost amânat de comisia parlamentară de profil din motive suspecte, scrie autorul, menţionând că principalul oponent ar fi Biroul Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule. „Experţii avertizează că o eventuală neadoptare a proiectului va favoriza menţinerea pentru o perioadă îndelungată a actualei situaţii, când pe piaţă regulile de joc sunt dictate de un grup de companii” se arată în articol.
Acelaşi subiect este abordat şi în publicaţia de limbă rusă Kommersant.md. În articolul semnat de Vladimir Soloviov şi Inna Cîvîrjic se menţionează că „noua lege cu privire la asigurarea auto obligatorie poate fi aprobată ocolind Parlamentul. Pentru asta Guvernul va trebui să facă uz de articolul din Constituţie care prevede asumarea responsabilităţii de către Guvern.” Autorii spun că surse din interiorul coaliţiei şi un agent guvernamental le-au comunicat că Executivul intenţionează să procedeze astfel, dacă deputaţii nu adoptă proiectul de lege până a ieşi în vacanţă. Kommersant.md notează că proiectul de lege prin care Biroul Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule va fi privat de dreptul de a include şi de a exclude societăţile de asigurări în „Cartea Vedre” în favoarea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare a fost propus de Guvern urmare a scandalului iscat după ce compania austriacă de asigurări Grawe Carat a fost ilegal privată de dreptul de a vinde „Cartea Verde.”
Vlad Vasilcov revine în „Economist” la subiectul salariilor în plic, de această dată protagoniştii fiind muncitorii din domeniul construcţiilor. Autorul constată că „salariul oficial e doar vârful de aisberg al remunerării reale”, constructorii primind lefi de două sau trei ori mai mari decât cele declarate, eschivându-se astfel de plata impozitelor. „Problema salariilor în plic nu este doar în domeniul construcţiilor este o problemă care a împânzit toate ramurile economiei noastre, dar dacă în anumite domenii salariul poate fi acceptat ca unul apropiat de realitate, în domeniul construcţiilor este o mare discordanţă, iar marea luptă cu salariile în plic rămâne, deocamdată, la nivelul declaraţiilor” conchide Vlad Vasilcov.
Veste bună pentru bărbaţii din Moldova, în curând aceştia „ar putea avea parte de câte un concediu de paternitate de fiecare dată când soţia le aduce câte un bebeluş pe lume” scrie Andrei Rizescu în „Adevărul”. „Iniţiativa legislativă, care a fost deja aprobată de Guvern şi urmează să fie dezbătută în Parlament, prevede ca bărbaţii să beneficieze şi de o indemnizaţie a cărei valoare minimă va fi echivalentă cu salariul mediu lunar pentru perioada respectivă. În plus, angajatorii care le pun beţe în roate proaspeţilor tătici riscă să fie sancţionaţi pentru discriminare” mai notează Andrei Rizescu. Stând de vorbă cu mai mulţi potenţiali beneficiari reporterul menţionează că în timp ce unii bărbaţi salută iniţiativa legislativă, alţii nu se arată prea entuziasmaţi.
