Linkuri accesibilitate

BATI: în 2013, 73% din ziarele tipărite în R. Moldova au fost în limba rusă, 27% în limba română


Tirajul ziarelor moldovenești și comportamentul agenţiilor de publicitate.

Timp de cinci ani, de când a fost creat Biroul de audit al tirajelor şi internetului, a cărui misiune este să ofere pieţei publicitare informaţii corecte şi detaliate despre tirajul ziarelor, aproape o treime dintre publicaţiile care au aderat la început s-au retras. În majoritatea cazurilor au renunţat ziare de limba română. Managerii instituţiilor media explică decizia prin costuri mari pentru audit şi lipsa unei schimbări în comportamentul agenţiilor de publicitate, care ţin cont doar de numărul exemplarelor tipărite, dar nu şi de calitatea produsului media. Mai multe de la Diana Răileanu:

După apariţia Biroului de audit al tirajelor şi internetului, pe scurt BATI, managerii publicaţiilor periodice erau tentaţi să creadă că având la dispoziţie informaţii exacte legate de tiraje, vânzări şi retururi, vor reuşi să atragă mai multă publicitate. Lucru care nu s-a întâmplat, constată Alina Radu, directoarea săptămânalului de investigaţii „Ziarul de Gardă”, printre primele instituţii media care au decis să se retragă din calitatea de membru al BATI:

„Intenţia noastră a fost să participăm, de fapt, la acest act de transparenţă a tirajelor. Considerăm că este un lucru bun. Totuşi, pe parcursul primelor discuţii a fost foarte clar că măsurătorile de audit al tirajelor costă, era vorba de mii de dolari. Noi am spus că putem livra şi oferi pe gratis copii ale tuturor facturilor care denotă tirajul nostru, dar, din păcate, nu putem la această etapă participa financiar, pentru că nu dispunem niciodată de mijloace financiare ca să plătim acest audit.”

Decizie similară a fost luată şi de directorul săptămânalului „Cuvântul”, de la Rezina, Tudor Iaşcenco, al cărui publicaţie s-a numărat printre membrii fondatori ai Biroului. Explicaţia ziaristului este că agenţii de publicitate, în continuare, ţin cont doar de numărul exemplarelor tipărite atunci când plasează publicitatea şi mai puţin atrag atenţia la calitatea articolelor publicate:

„Noi am fost membru fondator pentru că am crezut că, într-adevăr, se va schimba ceva în relaţiile dintre furnizorii de publicitate şi mass-media, consumatorii de publicitate. În trei ani de zile, cât am fost membri ai BATI, am văzut că nu se schimbă nimic, că furnizorii de publicitate şi agenţiile de publicitate, cum lucrau cu anumite instituţii mass-media, aşa au şi continuat să lucreze. Noi, cei din provincie, am rămas doar cu cotizaţiile de membru şi doar cu reviziile de audit, pentru care plăteam bani, ca să demonstrăm că noi nu spunem minciuni.”

Pentru a menţine ziarele în calitate de membru al BATI, din 2009 până în prezent, instituţia a micşorat de cinci ori preţul pentru un audit al tirajelor, astăzi un audit costând între o mie 500 şi 2,500 lei. Chiar şi aşa, unii manageri de ziare nu au putut fi convinşi să rămână, susţine directorul executiv al instituţiei, Stas Popov:

„Presa scrisă şi on-line trăieşte din banii de publicitate de la clienţii săi, aceasta e regula nr. 1 într-o economie de piaţă. Pentru a avea mai mulţi bani din publicitate este nevoie să fie transparenţi şi să se furnizeze date credibile către clienţii de publicitate cu privire la indicatorii de performanţă ai editurii, ăsta e motivul pentru care merită să fii în Biroul de audit al tirajelor şi să-ţi auditezi tirajele – să furnizezi date credibile, corecte şi transparente către clienţii de publicitate şi ei, la rândul lor, să investească în media scrisă. Datele acestea le aveau la mână, dar în majoritatea cazurilor nu ştiau ce să facă cu ele. Noi am făcut şi o introducere cum să se folosească de aceste date, cum să le prezinte către clienţii de publicitate, a fost un efort de educare, dar nu a ajutat.”

Aşteptările directorilor de ziare au fost zădărnicite şi de evoluţia din ultimii ani ai internetului. În 2009, de exemplu, atunci când a fost creat Biroul de Audit al Tirajelor, internetul era pe locul patru în clasamentul mijloacelor de informare, în acest an, potrivit Barometrului Opiniei Publice, internetul ar fi pe locul doi în top, după televiziune. Prin urmare, o parte din publicitate care în trecut era direcţionată spre presa scrisă, a fost orientat spre portaluri informaţionale, susţine directoarea executivă al Asociaţiei Agenţiilor de publicitate, Galina Zablovscaia:

„Din câte înţeleg, aşteptarea era ca odată cu auditul tirajelor să crească brusc numărul clienţilor de publicitate, însă nu a fost aşa. Nu cred că decizia de a părăsi Biroul este cea mai bună, ţinând cont de faptul că majoritatea agenţiilor de presă se orientează după datele pe care le furnizează instituţia. Piaţa publicitară scade anual, în defavoarea presei scrise, prin urmare cred că vor supravieţui doar cei care vor şti să se adapteze la situaţie. Calitatea de membru al BATI reprezintă un bilet de trecere pe piaţa publicitară, lucru care nu înseamnă neapărat că se vor obţine sume mari din asta.”

Pe de altă parte, directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, care reprezintă interesele a câtorva zeci de publicaţii periodice, e de părere că reproşurile managerilor de ziare cu privire la distribuţia publicităţii nu ar fi lipsite de temei, în ecuaţie existând şi un element de monopol:

„Agenţiile de publicitate din ţara noastră nu funcţionează, încă, după reguli corecte şi utilizează acest flux de publicitate după bunul lor plac, nu întotdeauna, având la baza direcţionării banilor din publicitate către instituţiile mass-media nişte studii de audienţă.”

Soluţia, în opinia expertului, ar fi adoptarea cât mai curând posibil a noii Legi cu privire la publicitate astfel încât concurenţa neloială pe piaţă să fie exclusă. Petru Macovei crede că directorii de ziare ar trebui să-şi unească forţele pentru a convinge autorităţile să voteze legea. Or tărăgănarea acestei decizii, crede Petru Macovei, poate fi considerată drept o restanţă a actualei guvernări.

Potrivit datelor furnizate de BATI, pe parcursul anului 2013 în Republica Moldova au fost distribuite 7,4 milioane exemplare de ziare şi peste 180 de mii de reviste. 73% din acestea au fost tipărite în limba rusă, în timp ce doar 27 la sută a fost în limba română.

Pe aceeași temă

Previous Next

XS
SM
MD
LG