Reprezentanții autorităților ucrainene vorbesc despre dorința de a stabili în regiunile rebele Donețk și Luhansk un proces de dialog politic cu o reprezentativitate cât se poate de largă. Pentru separatiștii care refuză să predea armele Petro Poroșenko a prevăzut un plan B, care presupune desfășurarea unei operațiuni militare în forță. Se poate oare ajunge la pace fără negocieri directe dintre Kiev și liderii republicilor autoproclamate Donețk și Luhansk? Subiectul este discutat, într-un interviu pentru Radio Svoboda, cu deputatul Radei Supreme a Ucrainei, Irina Gherașcenko, numită acum două săptămâni în calitate de reprezentant special pentru reglementarea pașnică a conflictului din estul țării.
Irina Gherașcenko: „Reglementarea situației din estul Ucrainei este prioritatea cheie a președintelui Poroșenko. Printr-un decret, acesta m-a numit reprezentant special pentru reglementarea situației în estul țării, cu atribuții destul de largi. În particular, este vorba despre sarcina de a aduce viziunea președintelui Ucrainei și a detaliilor planului său de pace la cunoștința publicului și a participanților la procesul politic.”
Europa Liberă: În atribuțiile Dvs. intră și negocierile cu liderii republicilor populare autoproclamate Donețk și Luhansk?
Irina Gherașcenko: „Acum nu se poartă niciun fel de negocieri. Există un așa-numit grup de contact – fostul președinte Leonid Kucima, care reprezintă acolo poziția Ucrainei. Președintele Ucrainei se pronunță în primul rând pentru un dialog larg cu oamenii din est, cu cetățenii Ucrainei, și pentru asta organizează mai multe evenimente cu participarea elitelor din estul țării, cu primarii legal aleși ai orașelor din regiunile Donețk și Luhansk, cu reprezentanții mediului de afaceri. În viitorul apropiat Poroșenko planifică să se întâlnească cu reprezentanții intelectualității, extinzând cercul pentru dialog, pentru a-și face cunoscută poziția în raport cu reglementarea situației din estul Ucrainei.
Este evident că noi trebuie să luptăm nu doar împotriva teroriștilor și a mercenarilor, care șantajează aceste regiuni. Trebuie să luptăm și pentru mințile oamenilor din estul Ucrainei. Foarte des aceștia pur și simplu devin ostatici ai propagandei care deja de luni de zile este purtată de mediile rusești de informare. Astăzi, în regiunile Donețk și Luhansk în multe zone lipsește în general accesul la televiziunea ucraineană, la radioul ucrainean, teroriștii au capturat turnul de televiziune din Donețk, la fel ca și centrul TV regional. Posturile ucrainene au fost înlocuite cu canalele propagandistice rusești, care mint cu nerușinare cu privire la Kiev și Ucraina. Și acest lucru îi buimăcește pe locuitorii din estul țării, care deja de câteva luni nu mai primesc informație obiectivă. Misiunea mea, printre altele, este să amplific prezența noastră informațională și zona de criză prin metode netradiționale, prin rețelele de socializare, prin foi volante, prin ziare speciale pe care le edităm și le distribuim cu ajutorul participanților la operațiunea antiteroristă. Trebuie ca oamenii să înțeleagă acțiunile noii puteri ucrainene.”
Europa Liberă: În percepția Dvs., care sunt acum stările de spirit în aceste regiuni rebele?
Irina Gherașcenko: „Este greu de evaluat stările de spirit în condițiile în care oameni se află sub țevile de armă. Din păcate, în aceste regiuni a fost adus
După încheierea de către președintele Poroșenko a regimului de încetare unilaterală a focului, care a fost torpilat de bandiți și mercenari, am trecut de la planul A la planul B – este un plan de pace, dar prin alte metode...
prea mult armament din afară și asta complică situația. Însă Kievul este ferm în intenția de a realiza planul de pace al președintelui. După încheierea de către președintele Poroșenko a regimului de încetare unilaterală a focului, care a fost torpilat de bandiți și mercenari, am trecut de la planul A la planul B – este un plan de pace, dar prin alte metode. Acest plan este realizat în primul rând prin faptul că militarii ucraineni luptă cu mercenarii și teroriștii, creând un maxim de condiții pentru securitatea cetățenilor pașnici. Securitatea cetățenilor este prioritatea puterii ucrainene și a militarilor noștri.”
Europa Liberă: Există două căi de soluționare a chestiunii legate de existența republicilor autoproclamate în sud-estul Ucrainei: prima este de a extermina separatiștii până la ultimul rebel, iar a doua – de a intra totuși cu ei într-un proces de negocieri. Pentru că anume acești oameni reprezintă partea adversă Kievului, anume aceștia trag în direcția militarilor ucraineni, anume cu ei trebuie să se discute despre pace. Care este punctul Dvs. de vedere – cu Pușilin, Strelkov & company trebuie inițiat un dialog direct?
Irina Gherașcenko: „Este foarte important ca la negocieri să participe și acei oameni care sunt gata să contribuie la instaurarea păcii, care se pot ține de cuvânt, care sunt în stare să depună armele, să elibereze ostaticii. În acest moment sunt peste 200 de cetățeni ținuți ostatici, printre care nu doar ucraineni, ci și reprezentanți ai altor state, și acest lucru nu este normal.”
Europa Liberă: Să-mi spuneți dacă am dreptate atunci când interpretez tonalitatea răspunsului Dvs drept un „nu”?
Irina Gherașcenko: „Dvs. sunteți cel care ați spus asta. Puterea ucraineană și președintele Poroșenko fac totul pentru ca în estul Ucrainei să fie instalată pacea, pentru ca frontierele noastre să fie apărate, pentru ca, la urma urmei, acolo să fie o atmosferă de siguranță. Președintele Ucrainei se pronunță astăzi pentru extinderea dialogului cu estul. Participarea la acest dialog poate fi largă și, cu cât mai largă va fi acest dialog, cu atât mai mult sprijin va exista pentru planul de pace al președintelui.
Oamenii s-au săturat de război. Și acesta nu este un conflict politic intern al Ucrainei. Oamenii s-au săturat de abuzurile și violențele care au loc acolo. Dar noi punem accent pe faptul că atunci când negocierile au loc, toate deciziile adoptate trebuie să fie realizate. Ucraina, și acest lucru a fost recunoscut de toată lumea, în perioada încetării unilaterale a focului și-a îndeplinit cu strictețe toate angajamentele asumate. Iar împotriva Ucrainei au avut loc 107 provocări în timpul regimului de încetare a focului, peste 30 de militari ucraineni au murit, au murit și oameni civili, inclusiv un copil. Președintele nu a avut o altă soluție – doar să renunțe la încetarea unilaterală a focului, pentru ca militarii noștri să poată folosi toate mijloacele necesare pentru a neutraliza teroriștii care șantajează două regiuni estice ale Ucrainei.”
Europa Liberă: Nu este un secret faptul că multe depind, în sud-estul Ucrainei, de businessul local și de grupurile oligarhice locale. Ați avut întâlniri cu reprezentanții businessului mare din Donețk? Acești oameni sunt gata să lucreze pentru unitatea Ucrainei?
Irina Gherașcenko: „Din păcate, businessul mare care construiește imperii de afaceri în estul țării este complice la situația de conflict. Acesta se simțea precum un stat în stat și nu a oprit la timp extinderea separatismului, nu au vrut să dea peste mâini terorismului importat din afară, tratându-l cu indulgență.
Vedem că avem de a face cu bandiți, pentru care viața omului nu este o valoare...
Acum, businessul din regiunile estice înțelege amploarea problemei. Poate că inițial s-au gândit că astfel vor putea discuta cu Kievul de pe poziții mult mai puternie. Dar în acest moment, am impresia că businessul a înțeles toate riscurile situației și cred că ar trebui să dea o mână de ajutor președintelui ucrainean, noii puteri ucrainene pentru a apăra suveranitatea și independența Ucrainei.
Președintele este deschis pentru negocieri cu toți cei care sunt gata să susțină public, fără niciun fel de șantaj, fără noi și noi înșelăciuni, planul de pace și să contribuie la eliberarea necondiționată a ostaticilor, reluarea transmisiunii posturilor ucrainene de televiziune, încetarea atacurilor teroriste pe căile ferate, eliberarea clădirilor administrative. Este foarte important ca însăși estul țării, însușii locuitorii de acolo să dea un semnal corect cu privire la oamenii pe care îi cred competenți să le reprezinte interesele într-o astfel de situație. Președintele Ucrainei a propus Parlamentului un proiect de modificare a constituției, care presupune o descentralizare substanțială. Și unul dintre punctele planului său de pace prevede că Kievul este gata să-și împartă atribuțiile cu regiunile în domeniile umanitar, economic, social.”
Europa Liberă: Dvs. credeți în succesul acestor inițiative de pace ale lui Poroșenko? Nu vi se pare că partea radicală a separatiștilor nu va accepta aceste condiții și războiul va continua până la victoria uneia dintre părți?
Irina Gherașcenko: „Suntem realiști cu toții. Vedem că avem de a face cu bandiți, pentru care viața omului nu este o valoare. Iată de ce președintele Poroșenko a trecut la realizarea planului de pace prin alte mecanisme, prin intermediul planului B.”
Europa Liberă: Ați amintit despre propunerile constituționale ale președintelui. Rada Supremă deja discută acest pachet, dar mulți politicieni și juriști ucraineni vorbesc despre faptul că e o cale foarte lungă și pentru a aproba aceste propuneri Parlamentul va avea nevoie de mai multe luni. Nu credeți că ar fi nevoie de propuneri mai pe înțelesul oamenilor, mai rapide și mai simple pentru descentralizarea puterii?
Irina Gherașcenko: „Dar președintele a înaintat aceste propuneri. Important este ca acestea să fie auzite de cei care astăzi sunt gata să-și asume responsabilitatea pentru a ajuta la stabilizarea situației în Donbass. În planurile președintelui intră și alegerile anticipate, în cadrul cărora oamenii să delege puterea celor în care au încredere, celor pe care ar dori să-i vadă conducând orașele și satele lor. Președintele Ucrainei a declarat că este gata, chiar înainte de intrarea în vigoare a modificărilor la constituție, să numească noii șefi ai administrațiilor regionale, după consultarea cu elitele locale.
Europa Liberă: Cu cine vă întâlniți zilele acestea și despre ce discutați cu interlocutorii Dvs.? Care sunt direcțiile de bază ale activității Dvs.?
Irina Gherașcenko: „În activitatea mea un accent foarte mare este pus pe politica informațională, iată de ce întâlnirile mele de bază sunt cu jurnaliștii. Soluționarea problemelor umanitare din est ocupă de asemenea foarte mult timp, în special problema refugiaților. Iată de ce ultimele câteva zile vizitez taberele de refugiați. În Ucraina în acest moment, potrivit datelor oficiale, sunt peste 30 mii de persoane strămutate din Crimeea și din regiunile estice (iar dacă e să-i luăm în calcul și pe cei care nu s-au înregistrat, avem peste 60.000 de persoane intern deplasate). Mult timp ia și comunicarea cu reprezentanții organizațiilor internaționale și misiunilor diplomatice, care de asemenea vor să se lămurească în situația creată.”
[trad. Lina Grâu]
