Emisarul special al OSCE în chestiunea transnistreană, Radojko Bogojevic, a confirmat miercuri că următoarea rundă de negocieri în formatul „5+2” va avea loc la începutul lunii septembrie, şi nu între 17 şi 18 iulie, cum se anunţase anterior. Rusia, prin vocea negociatorului său, Serghei Gubarev, a cerut oficial amânarea negocierilor până la toamnă, spunând că „nu are rost să se discute de dragul discuțiilor”. Cererea de amânare a fost susţinută şi de liderii de la Tiraspol. Relatează Diana Răileanu:
Moscova şi Tiraspolul au cerut amânarea noii runde de negocieri în chestiunea transnistreană, motivând că înainte de a începe consultările, părţile ar avea nevoie de mai mult timp pentru pregătirea minuţioasă a agendei. Prezent la Chişinău şi Tiraspol în aceste zile, emisarul special al preşedinţiei elveţiene a OSCE, Radojko Bogojevic, a recunoscut că nu a putut convinge liderii din stânga Nistrului să participe, totuşi, la runda de negocieri planificată pentru această lună:
„Din păcate, trebuie să spun că nu am reuşit să convingem părţile şi trebuie să amânăm discuţiile pentru zilele de 11-12 septembrie. În acelaşi timp, am negociat şi o întrevedere pentru luna octombrie. Sper ca lucrurile să evolueze spre bine şi până la finele acestui an să avem două runde de negocieri, fără amânări şi întârzieri.”
În timpul întâlnirii de marți cu ambasadorul Radojko Bogojevic, şefa diplomaţiei transnistrene, Nina Ştanski, sugera că decizia Moscovei şi a Tiraspolului s-ar datora unor neînţelegeri între reprezentanţii politici implicaţi în negocieri, calificând rezultatele atinse de până acum nesemnificative:
„Ce se întâmplă acum în cadrul grupurilor de experţi, la fel ca şi în cadrul dialogului între reprezentanţii politici, se poate caracteriza ca „întâlniri de dragul întâlnirilor”. Această interacţiune, din păcate, nu este îndreptată spre atingerea unui rezultat.”
Amânarea discuţiilor de la mijlocul acestei luni suspendă şi rezolvarea problemei agricultorilor din raionul Dubăsari, care spun că sunt împiedicaţi să-şi lucreze pământurile. La runda de negocieri din iunie, reprezentanţii Chişinăului şi Tiraspolului nu au reuşit să ajungă la un consens ce le-ar fi permis fermierilor să lucreze terenurile agricole, situate în zona pe care o controlează administraţia de la Tiraspol. Între timp, autorităţile locale din stânga Nistrului au săpat şanţuri de câţiva km lungime, de-a lungul satelor satelor Doroţcaia şi Pohrebea din raionul Dubăsari, acţiune care împiedică fermierii să aibă acces la propriile pământuri. Tiraspolul şi-a explicat decizia prin punerea în practică unor măsuri antiincendiare, în timp ce vicepremierul pentru reintegrare, Eugen Carpov, susţine că ar fi vorba de acţiuni unilaterale, menite să împiedice mersul bun al dialogului între Chişinău şi Tiraspol:
„Este un următor argument care vine doar să explice acţiunile neprieteneşti care se întreprind în stânga Nistrului. Dacă şi ar fi vorba despre nişte acţiuni care vin să prevină extinderea incendiilor, aflându-se în zona de securitate, aceste acţiuni trebuiesc coordonate, trebuiesc anunţate din timp, trebuiesc întreprinde acţiuni în comun. Noi nu am avea nimic împotrivă să elaborăm nişte acţiuni comune de prevenire a incendiilor. Asta doar ne-ar apropia şi mai mult. Spre regret, acţiunile care se întreprind nu au un asemenea caracter.”
Experţi de la Chişinău sunt tentaţi să întrevadă o legătură între cererea Federaţiei Ruse şi a Tiraspolului de a amâna negocierile în formatul „5+2” şi decizia Chişinăului de a-şi consolida relaţia cu Uniunea Europeană, prin semnarea şi ratificarea Acordului de Asociere. Vicedirectorul Institutului de Analiză şi Consultanţă Politicon, Ion Tăbârţă aminteşte că liderii din stânga Nistrului nu au pierdut nicio ocazie pentru a reproşa guvernului de la Chişinău apropierea de Uniunea Europeană:
„Noi, practic, suntem în două lumi diferite. Noi vorbim despre integrarea europeană şi luăm în calcul şi partea transnistreană în acest proces de modernizare europeană a Republicii Moldova, pe când regiunea transnistreană, inspirată de Moscova, vorbeşte despre o integrare euroasiatică, iar dacă Chişinăul nu este de acord cu această integrare euroasiatică, atunci ei insistă asupra divorţului civilizat.”
Expertul este de parere că scopul final al cererii Moscovei şi Tiraspolului nu este neapărat încetarea totală al negocierilor între Chişinău şi Tiraspol, ci mai curând tatonarea terenului pentru tactici ulterioare. În cadrul conferinţei de astăzi, vicepremierul Eugen Carpov s-a referit şi la elaborarea unui regulament special, convenit între Chişinău şi Tiraspol, menit să asigure desfăşurarea procesului educaţional al şcolilor cu predare în grafia latină din stânga Nistrului, fără presiuni, ca până acum. Eugen Carpov a anunţat şi prezenţa, în această lună, a doi experţi europeni, care urmeaza să propună recomandări pentru noul regulament, astfel încât acesta să fie definitivat până la începerea noului an şcolar.
