Ministerul Sănătăţii a făcut azi un bilanţ al ultimilor 5 ani de reforme realizate cu suportul financiar al Uniunii Europene. În cadrul programului „Susţinerea politicilor în domeniul sănătăţii” Uniunea Europeană a oferit un suport financiar de circa 49 de milioane de euro. Banii au fost investiţi pentru îmbunătăţirea serviciilor de sănătate publică, formarea unei reţele de laboratoare de diagnostic dar şi instruirea cadrelor medicale. Relatează Tamara Grejdeanu:
În lista ultimelor realizări din domeniul sănătăţii, pe bani europeni, se înscrie şi deschiderea Centrului de Simulare în instruirea medicală şi dotarea cu echipamente noi a 10 centre de sănătate publică din republică. Ministrul Andrei Usatâi spune că suportul adiţional, de 6 milioane de euro, oferit ca recunoaştere a realizărilor din domeniu a fost direcţionat spre a îmbunătăţi calitatea serviciilor medicale, acesta însemnând, între altele, ca tinerii specialişti să aibă condiţii de formare profesională după cerinţele comunităţii medicale europene:
„Noi am selectat priorităţile. Este necesar să avem pregătirea calitativă a personalului medical şi de aceea am insistat să avem acest centru de simulare care nu are seamăn în zona respectivă. După aceea avem sănătatea publică care acoperă prevenirea şi promovarea maladiilor netransmisibile. Această investiţie este una cu impact de durată lungă, şi de aceea am luat această prioritate, dar probleme există. Noi avem probleme în finalizarea modernizării centrelor de sănătate, spitalelor raionale, spitalelor de durată lungă şi aceste proiecte sunt incluse în colaborarea noastră cu Uniunea Europeană şi cu alte ţări din regiune.”
Din 2008, odată cu lansarea Strategiei sectorului de sănătate, Uniunea europeană a susţinut constant reformele orientate spre aliniere la standardele europene, urmând ca cetăţenii Republicii Moldova să aibă satisfacţia serviciilor medicale pe care le primesc.
Ambasadorul Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova constată că în domeniul sănătăţii, comparativ cu alte sectoare, autorităţile şi-au îndeplinit angajamentele şi deşi programul de suport a fost încheiat, europenii vor sprijini în continuare reformarea sectorului de sănătate:
„Uniunea Europeană va continua să participe în dialogurile cu privire la politicile naţionale în acest domeniu, în ceea ce ţine de mobilitatea specialiştilor din domeniul sănătăţii. Totodată se lansează primul, cel mai mare program de twinning în domeniul transplantului de organe şi vor fi implementate un şir de alte proiecte transfrontaliere cu Uniunea Europeană. De asemenea, vrem să vedem că Republica Moldova aderă la acel program intern al Uniunii Europene „Sănătate pentru creştere”, preconizat pentru 2014-2020.”
Gheorghe Buja, medic din satul Bardar spune că deocamdată oamenii de la ţară nu simt că ar avea servicii de calitate înaltă aproape de casa lor. În opinia lui, atât medicii cât şi pacienţii sunt în aşteptarea unui echipament medical performant, care ar favoriza creşterea încrederii în serviciile medicale prestate în teritoriu:
„Dacă o să fie aparataj nou, contemporan, laboratoare, înseamnă că o să se îmbunătăţească, o să se ridice nivelul de diagnostică în centrele de sănătate. Se prevede, ei aşa spun, cu cuvântul, dar ce se prevede nu se simte. Noi trebuie să simţim, să avem şi să vedem.”
Expertul în sănătate, Ghenadie Ţurcanu, căruia i-am solicitat o părere, consideră că în toţi anii de independenţă reformele în domeniul sănătăţii au fost mai degrabă mimate, inclusiv pentru că schimbările în acest sistem nu au priză la electorat.
El consideră că deocamdată măsurile întreprinse de minister sunt sporadice şi din acest motiv o mare parte a populaţiei nu are acces la schimbările de calitate operate în ultimii ani:
„Ceea ce s-a făcut în ultimul an a îmbunătăţit calitatea serviciilor medicale. Populaţia din satele care locuiesc în apropiere de centrele de sănătate dotate, ea are acces la servicii de calitate mai înaltă decât în alte localităţi unde nu s-au făcut asemenea investiţii. Da, pacienţii care o să fie internaţi în spitalul republican o să aibă acces la asistenţă medicală de calitate foarte înaltă, datorită construcţiei acestui bloc chirurgical şi dotării cu echipament de ultimă oră, dar 50 de procente din pacienţii Moldovei care se tratează în spitalele din republică nu au acces la asemenea servicii de asistenţă medicală.
Expertul Ghenadie Ţurcanu consideră că actualmente reţeaua spitalelor publice din Republica Moldova nu corespunde cerinţelor populaţiei. El spune că, întrucât populaţia Moldovei după structura demografică a îmbătrânit, este nevoie de servicii de îngrijire de lungă durată şi de reabilitare.
