Linkuri accesibilitate

Ion Stăvilă: La Kiev se vorbeşte mai mult ca niciodată despre chestiunea transnistreană


Punctul de trecere în regiunea transnistreană din apropiere de Bender
Punctul de trecere în regiunea transnistreană din apropiere de Bender

Ambasadorul Republicii Moldova în Ucraina, în dialog cu Valentina Ursu.



Europa Liberă: Ținând cont de prelungirea crizei ucrainene, cine credeți că dă garanții ferme de securitate în zonă?

Ion Stăvilă: „Eu cred că nu există o altă întrebare mai grea, în situația actuală, la care ar putea cineva să dea un răspuns foarte clar în acest sens. Dar probabil că nu trebuie să vorbim atât de garanție, de securitate, cât despre o concertare a eforturilor comunității internaționale sau, în sens mai îngust, a actorilor principali implicați în procesul de reglementare a crizei ucrainene pentru a identifica o soluție politică, pașnică a situației din Ucraina și normalizarea acestei situații.

Actorii implicați sunt bine cunoscuți, este vorba de Uniunea Europeană, de Statele Unite sau, poate, în primul rând, de Federația Rusă care deține în mâinile sale mai multe pârghii care pot fi folosite eficient în vederea reglementării crizei din Ucraina.

Și, desigur, este vorba de autoritățile ucrainene, de toate structurile puterii de la Kiev și în special instituția prezidențială și noul președinte, Petro Poroșenko, ales recent în această funcție și care se bucură de o mare autoritate în țară și în plan internațional. Cred că aceștia sunt factorii și actorii capabili să contribuie efectiv la normalizarea situației din Ucraina.”

Europa Liberă: Dacă Moscova își dorește o federație ucraineană și una moldovenească, cu o arhitectură variabilă, aceasta ar însemna oare că putem vorbi despre înghețarea în istorie a acestor două state, Republica Moldova și Ucraina?

Ion Stăvilă: „Conceputul federalizării este unul din scenariile propuse pentru examinare, în vederea soluționării acestui conflict. Acest concept nouă ne este bine cunoscut, am în vedere în Republica Moldova faptul că în 2003, nouă tot ni s-a propus un proiect de reglementare a conflictului transnistrean, cunoscut bine sub denumirea „memorandumul Kozak” care avea la baza sa conceptul federalizării. Cunoaștem bine toți în Republica Moldova și în afara ei istoria acestui proiect.
La Kiev și la Chișinău există mari îndoieli că federalizarea țărilor noastre ar putea constitui o soluție viabilă a conflictului...
Până la urmă, și aici, la Kiev, și la Chișinău, există o convingere cvasigenerală, potrivit căreia federalizarea țărilor noastre ar putea constitui o soluție viabilă a conflictului. Există mari îndoieli în acest sens. La Kiev, autoritățile de la Kiev sunt ferm hotărâte să promoveze un alt concept și anume cel al descentralizării puterii în stat, al puterii de stat, în contextul promovării reformei constituționale despre care se vorbește de mult timp și care este un element al unui plan agreat în plan internațional, inclusiv înțelegerile de la Geneva și planul de reglementare pașnică a conflictului din Ucraina sau a situației din regiunile de est ale Ucrainei, este un element important al planului propus recent de către președintele Poroșenko, există o comisie de stat creată special în acest sens.

Deci, tema care se discută acum aici, în Ucraina, este descentralizarea puterii de stat, ca o alternativă mai bună a planului de federalizare a Ucrainei. Credem că forțele politice din Ucraina, majoritatea forțelor politice sprijină acest plan elaborat și promovat de către guvern și de către președintele Ucrainei. Până în toamnă, vom vedea deja acțiuni concrete în vederea promovării acestui plan care este privit de aici ca un factor important, în vederea depășirii crizei din Ucraina.”

Europa Liberă: Domnule ambasador, cât de des se vorbește la Kiev despre problema transnistreană, ținând cont, totuși, de această criză prelungită din Ucraina?
Ion Stăvilă
Ion Stăvilă
Ion Stăvilă: „Se vorbește mult și foarte frecvent, mai mult ca niciodată anterior. Atunci când se analizează situația din regiunile de Est și tot ceea ce se întâmplă aici, în Ucraina, în sensul perpetuării acestui conflict, se fac analogii și paralele cu Transnistria, cu problema transnistreană, se vorbește despre o tendință de transnistrizare a Ucrainei sau, mai bine zis, a situaţiei din partea de est a Ucrainei. Iar care este sensul şi conţinutul aceste noţiuni, transnistrizare, este binecunoscut. Adică, existenţa unui conflict alimentat din exterior, care necesită crearea unor mecanisme adecvate pentru reglementarea acestui conflict.”

Europa Liberă: Dar cât de securizat este hotarul moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean?

Ion Stăvilă: „În ultimul timp, autorităţile ucrainene au întărit controlul asupra acestui segment al frontierei. Chiar ieri în Rada Supremă a Ucrainei a fost adoptată o decizie privind întărirea în continuare a controlului acestui segment al frontierei. Urmează ca structurile puterii executive să elaboreze modalităţile practice de implementare a acestei hotărâri care a fost publicată.
Sper că aceste acţiuni întreprinse de autorităţile ucrainene în vederea securizării frontierei de stat atât din partea de est, cât şi din partea de vest, va da efectul scontat...
Sper ca aceste acţiuni întreprinse de către autorităţile ucrainene în vederea securizării frontierei de stat atât din partea de est, cât şi din partea de vest, va da efectul scontat, în sensul stopării implicării unor persoane din exterior în evenimentele din Ucraina. Şi aceasta este o premisă importantă pentru încetarea confruntării armate, pentru stoparea violenţei şi pentru normalizarea situaţiei.

În sensul normalizării situației, se vorbeşte, pe lângă ceea ce spunem adineauri – reforma constituţională, descentralizarea puterii – se mai vorbeşte despre posibilitatea organizării unor alegeri locale, care ar putea conduce la crearea unor noi structuri ale puterii de stat la nivel regional, capabile să contribuie la normalizarea situaţiei din regiunile respective.”

Europa Liberă: Problema gazelor, care a apărut în relaţia dintre Kiev şi Moscova, se răsfrânge în vreun fel şi asupra Moldovei?

Ion Stăvilă: „Această situaţie legată de livrarea gazului natural rusesc în Ucraina ar putea afecta indirect şi Republica Moldova, deşi am înţeles că Gazpromul va continua să livreze gazul natural rusesc către ţările europene, inclusiv către Republica Moldova, având în vedere că în cazul nostru există un acord care funcţionează, achităm pentru gazul consumat şi, deocamdată, nu văd o problemă serioasă care ne-ar afecta. Înţeleg că, în perspectivă, urmează să ajungem la încheierea unui contract nou care ar asigura livrarea continuă a gazului natural către Republica Moldova.”

Europa Liberă: Moldova şi Ucraina – mână în mână pe acest parcurs european din moment ce şi autorităţile de la Chişinău, şi cele de la Kiev semnează Acordul de Asociere cu UE?

Ion Stăvilă: „Noi trebuie să ne bucurăm de faptul că Ucraina, după o scurtă pauză dramatică, a reluat parcursul său european, având în vedere că noile autorităţi continuă politica de integrare europeană în mod ferm şi consecvent, pe 27 iunie, la Bruxelles vom semna împreună, trei ţări – Moldova, Georgia şi Ucraina – Acordul de Asociere.
Noi trebuie să ne bucurăm de faptul că Ucraina, după o scurtă pauză dramatică, a reluat parcursul său european...
Acest lucru este, fără îndoială, unul pozitiv pentru toate statele semnatare, aceasta va deschide perspective noi pentru dezvoltarea nu doar a relaţiilor dintre ţările noastre şi Uniunea Europeană, pe de o parte, ci şi pentru extinderea şi aprofundarea cooperării bilaterale în cazul de faţă dintre Republica Moldova şi Ucraina în condiţii calitativ noi, având în vedere acest cadru nou european pe care ni-l oferă Acordul de Asociere şi în planul promovării dialogului politic, şi al intensificării schimburilor comerciale şi a cooperării economice, dar şi în sensul liberalizării călătoriilor, facilitării călătoriilor cetăţenilor ţărilor noastre şi Uniunea Europeană.

Ne bucurăm că între Moldova şi Ucraina această circulaţie a fost una liberă, fără vize, şi cred că pe viitor aceste libertăţi vor fi extinse şi asigurate spre binele cetăţenilor ţărilor noastre.”

Europa Liberă: Volumul schimburilor comerciale dintre Moldova şi Ucraina este în descreştere?

Ion Stăvilă: „Da. S-a diminuat în ultimul timp, dar cred că aceasta este ceva provizoriu, temporar, depăşirea va contribui la revenirea la normalitate şi la dezvoltarea unui comerţ în condiţii mai propice.”
XS
SM
MD
LG