„Rusia a declanșat războiul gazelor”, titrează azi România liberă. Articolul reface etapele negocierilor eșuate ale Ucrainei cu Gazprom și se referă la asigurările date de compania Naftogaz, ca de altfel și de ministrul energiei de la București, că nu vor fi probleme pentru următoarele șase luni. Dar după? Nu se știe. Comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, a avertizat că Europa s-ar putea confrunta cu o lipsă gravă de gaze în cazul unei ierni friguroase. Așa stând lucrurile, guvernul condus de Victor Ponta n-ar trebui să dea niciun fel de mesaje liniștitoare. Ele nu au acoperire, consideră cotidianul România liberă, pentru că România importă gaz rusesc prin conducta Isaccea-Negru Vodă, care vine din Ucraina.
În România sunt cinci mari consumatori industriali, combinate de producere a îngrășămintelor chimice, iar președintele Traian Băsescu a spus deja că situația ar putea fi ținută sub control cu resursele proprii ale țării numai dacă doi dintre acești coloși ar fi opriți. Premierul Ponta nu pare să aibă în vedere așa ceva. Guvernul tocmai a adoptat un act normativ prin care, din prețul energiei pentru marii consumatori industriali, o parte a fost transferat către populație și către firmele mici și mijlocii, se mai arată în acest articol.
Site-ul ziare.com rezumă o analiză din presa americană care arată că marea spaimă a Rusiei este construcția unui coridor sudic de transport de gaze. Gazoductul ar duce gaz azer, irakian si iranian către Europa de sud și de est. Tacticile Moscovei de boicotare a proiectului sunt multiple: a ridicat probleme de mediu, s-a implicat în proiecte concurente, iar oameni de afaceri ruși doresc deja să cumpere părți din această conductă. Analiza arată ce ar trebui să facă Europa în această situație: să adopte politici de creștere a independenței energetice și să destructureze cumva rețeaua de firme prin care Gazprom si Rusia isi fac loc pe piața energetica din Europa. În sfârșit, „Ucraina și alte state din jur ar trebui să achite facturile și să controleze infrastructura națională”.
Relația României cu Fondul Monetar Internațional este analizată de Ioana Ene-Dogioiu, de asemenea pe ziare.com. Recent, delegația fondului a plecat de la București fără să convină asupra unei noi scrisori de intenție. Motivul - dorința guvernului Ponta de a scădea contribuțiile de asigurări sociale ale angajatorilor, chiar dacă FMI consideră nesustenabilă măsura. Ioana Ene a consultat mai mulți experți, care nu împărtășesc, majoritatea, poziția premierului Ponta cum că România nu va mai avea nevoie de un nou acord, de anul viitor. Riscul de derapaj macroeconomic prin populism rămâne foarte mare, se spune în articol. Avocatul Gabriel Biriș, specializat în taxe, admite că, din punct de vedere strict financiar, s-ar putea spune ca nu e are nevoie de acord, numai că politicianii au scurtat foarte mult ciclurile electorale, deci riscurile de derapaj au rămas prea mari, mai ales în condițiile deprofesionalizării prin politizare excesivă a instituțiilor publice. Analistul EFOR Otilia Nuțu arată că sistemul de pensii din România este practic în faliment din 2008, iar reducerea CAS, dorită în an electoral de guvernul Ponta, adânceste deficitul. Dacă în 2014 el ar putea fi acoperit, din așanumita și controversata „taxă pe stâlp”, de anul viitor nu există sursă de finanțare.
