Raportul despre libertatea politică realizat de organizaţia Freedom House constată că Republica Moldova rămâne în grupul ţărilor care au „conduceri tranzitorii sau aşa numitele regimuri hibride”, departe de noile democraţii din centrul Europei. De asemenea, experţii organizaţiei ajung la concluzia că Rusia joacă un rol crucial în coborârea nivelului democraţiei în spaţiul post-sovietic. În ce domenii din Republica Moldova şi-a lăsat amprenta puterea de la răsărit, am căutat să aflu de la directorul executiv al Centrului de resurse pentru drepturile omului, Sergiu Ostaf:
Observăm că modelele de comportament sau de propagandă mediatică folosite de către posturile publice de televiziune din Federaţia Rusă au o influenţă asupra resurselor mediatice în Republica Moldova. Dacă ne uităm la posturile de televiziune din regiunea Găgăuză, acolo, practic, se replică modelul de comportament al mass mediei irersponsabile din Federaţia Rusă. Observăm că şi la anumite posturi de televiziune cu acoperire naţională există tentaţii de a utiliza acest comportament.
O altă influenţă importantă o observ în domeniul luptei cu corupţia. Deşi Republica Moldova face eforturi importante pentru a instituţionaliza anumite măsuri de combatere şi au fost create anumite instituţii cum ar fi Comisia Naţională de Integritate, cum ar fi consolidarea Centrului Naţional Anticorupţie şi utilizarea transparenţei mai mari în licitaţii publice, oricum fenomenul de corupţie penetrează în Republica Moldova prin intermediul sistemului bancar financiar. Sigur că şi prin intermediul comportamentului business-ului din Federaţia Rusă, folosind resursele financiare enorme pentru a monopoliza anumite domenii de activitate sau pentru a menţine monopolul asupra anumitor domenii de activitate, cum ar fi livrarea gazelor, cum ar fi consolidarea prezenţei sale în sistemul bancar. Acestea sunt două influenţe importante în raport cu Republica Moldova, probabil că alte domenii nu au reflectat influenţă atât de mare, în afară de aceste două despre care am vorbit. ”
Europa Liberă: Potrivit experților Freedom House, R. Moldova în ultimul an a avut un mic regres la capitolul „cadru judiciar și independență” de la 4,50 la 4,75. Ţara nu se poate lăuda cu evoluţii şi la capitolul lupta împotriva corupţiei. De ce reformele din aceste domenii cu greu produc ecouri pe plan internaţional, din moment ce autorităţile le pun în capul listei de priorităţi?
Sergiu Ostaf: „În primul rând, pentru că o bună parte din aceste măsuri, de exemplu, în combaterea corupţiei în sistemul de justiţie, măsurile au fost adoptate abia la începutul anului acesta şi încă nu au produs efectele necesare. La fel şi sechestrarea averilor câştigate ilicit şi măsurile de transparentizare a averilor demnitarilor, deci aceste instrumente au fost puse în aplicare abia la începutul anului acesta, prin urmare încă nu au produs efecte.
E nevoie de cel puţin câţiva ani ca efectele să fie tangibile şi foarte clare pe acest domeniu. De exemplu, în domeniul transparenţei licitaţiilor publice staţionăm pe loc deja de doi ani şi jumătate. Legislaţia este adoptată, dar instrumentele de asigurare a transparenţei încă nu le avem. Reforma Procuraturii la fel. Abia zilele acestea Parlamentul va examina şi va adopta acea Concepţie de reformare, dar de la adoptarea Concepţiei de reformare, până la aplicarea în practică, deşi Concepţia este una buna, e nevoie de timp, de cel puţin câţiva ani.
Prin urmare, avem deocamdată, doar declaraţii, legislaţia respectivă adptată, dar ea nu a început să funcţioneze, din această cauză nu avem acest progres peste limita anumitor mişcări pozitive. În comparaţie cu alte ţări, cum ar fi ţările Balcanice, noi staţionăm şi mişcarea nu este sesizată de cetăţeni.”
Europa Liberă: Dle Ostaf, Consiliul Naţional de Participare, pe care îl conduceţi, între altele, are menirea să stea cu ochii pe deciziile guvernamentale. E adevărat, deseori puneţi la îndoială aspectele juridice şi raţionalementele economice ale deciziilor care se iau de guvernanţi. Totuşi, faptul că Republica Moldova nu a evoluat la anumite capitole înseamnă că autorităţile mai greu apleacă urechea la îndemnurile şi monitorizările Consiliului?
Sergiu Ostaf: „Aici, într-adevăr, constatarea este una corectă, Consiliul Naţional de Participare de fiecare dată aduce opinia sa şi această opinie este luată în consideraţie în anumite măsură. Societatea civilă este ascultată parţial, deocamdată modelele de comportament, presiunile exercitate de societatea civilă şi mass-media sunt, deşi auzite, dar nu sunt plenar luate în consideraţie. Modelele de comportament caracteristice pentru societatea civilă cu autenticitate, deschidere, nu sunt dominante în comportamentul politicului şi nu sunt dominante în comportamentul administraţiei publice centrale.
Un exemplu recent e faptul că nu a fost, totuşi, descentralizată administraţia publică locală. Deci, practic, putem vorbi despre faptul că există un proces de comunicare, un proces de angajare, am spart gheaţa, cu siguranţă. Există o presiune constructivă, democratică, asupra funcţionării guvernării, dar deocamdată nu se reuşeşte să fie produs un impact de preluare a comportamentelor autentice, caracteristice societăţii civile, în domeniul politic şi în domeniul administraţiei publice centrale. Probabil, mai avem încă nevoie de ceva timp la acest capitol.”
Europa Liberă: Când spuneţi că observaţiile Consiliului se iau „în anumită măsură” se poate egala cu „nu se iau din cauza anumitor interese?”
Sergiu Ostaf: „Deseori constatăm, într-adevăr, că interesele unor grupuri, de exemplu din anumite domenii economice, deci interesele unor grupuri importante sau centre importante economice, domină asupra raţionamentului deciziei şi despre asta am vorbit deseori şi în cazul concesionării aeroportului, adică, practic, în cazul unui prestator important, monopolist, de servicii aeriene, decizia nu este loată suficient de transparent şi adecvat, monopolizarea sectorului bancar-financiar, deci menţinerea monopolului în foarte multe domenii de importuri, transparenţa inadecvată în domeniile, de exemplu, de import prin intermediului vămii, utilizarea pârghiilor administrative şi administrarea fiscală selectivă în raport cu micul business pentru a defavoriza activitatea lor comercială în favoarea unor companii mai mari, deci, în zona aceasta noi am observat foarte multe carenţe, inclusiv şi bariere de funcţionare.
O altă zonă importantă, unde există aceste influenţe neadecvate este zona cu sensibilităţi politice. De la închiderea NIT-ului cu o decizie insuficient de corect gândităm, până la încercările de a influenţa comportamentul politic prin interziceri, ulterior fiind penalizaţi de Consiliul Europei, Comisia de la Veneţia etc.
Sunt anumite zone în care fie că sunt interesele economice atât de importante şi cercurile economice influente domină procesul decizional, fie că în zona sensibilităţilor politice, acestea sunt zonele în care opinia noastră, din păcate, nu a fost suficient de bine ascultată.”
Europa Liberă: În clasamentul experților de la Freedom House, Georgia este considerată țara cea mai democratică dintre fostele republici sovietice nemembre în UE, urmată imediat de Moldova și de Ucraina. În urmă cu doar doi ani, situaţia Republicii Moldova era mai bună decît cea a Georgiei. Cum de s-a întâmplat că ţara a cedat fiind, totuşi, condusă de o coaliţie cu aspiraţii proeuropene şi democratice?
Sergiu Ostaf: „Dacă ne uităm, într-adevăr, pe analiza comporativă, progresele cele mai importante care s-au produs în Georgia s-au realizat pe segmentul combaterii corupţiei şi putem vorbi foarte clar că în Georgia lipseşte corupţia de nivelul mic şi mijlociu. Acolo, într-adevăr, au rămas anumite comportamente monopoliste şi corupţia de nivel mare, dar practic nu este corupţie la nivelul mic şi mijlociu. E un progres important.
Un alt progres important care se înregistrează este pe dimensiunea independenţei mass-mediei. Dacă în Republica Moldova observăm o consolidare a influenţei asupra posturilor de televiziune, influenţa câtorva cercuri economice importante, mass media din Georgia s-a liberalizat mai mult, deşi se află în zona tranziţiei şi ea, dar este mai liberă şi nu există influenţa a două, trei centre importante asupra funcţionării mass-mediei în Georgia. Este un alt indicator, diferit de ceea ce se află în Republica Moldova şi un alt aspect important îl reprezintă faptul că societatea civilă este suficient de liberă, comparabil cu situaţia din Republica Moldova. Deci, combaterea corupţiei şi libertatea mass-mediei, au tras Georgia pe o scară mai favorabilă în comparaţie cu Republica Moldova.”
