Ion Mițcul: „Sunt 22 de ani de la terminarea conflictului armat și avem tot mai mari presiuni din partea lor”

Europa Liberă: Domnule primar, problemele satului sunt și problemele statului? Aici, la Cocieri?

Ion Mițcul: „Eu cred că da. Noi, mai multe localități de aici, din stânga Nistrului, suntem specifice pentru Republica Moldova, în condiții care nu sunt în alte localități din republică. Noi suntem blocați de autoritățile transnistrene. Noi avem acces la Republica Moldova numai prin vămile transnistrene, care își pun condițiile pentru populație și agenții economici.”

Europa Liberă: De fapt, ce înseamnă așa-zisele vămi, posturi de miliție, grăniceri?

Ion Mițcul: „Sunt niște formațiuni nelegitime ale unei autorități care s-a declarat ca stat și își fac mendrele, nu respectă legile Republicii Moldova și chiar legile internaționale.”

Europa Liberă: Și mendrele lor care sunt? Să umilească populația?

Ion Mițcul: „Așa este. Sunt 22 de ani de la terminarea conflictului armat și pe zi ce trece avem tot mai mari presiuni din partea lor. Sunt mai multe probleme pe care noi nu putem să le rezolvăm, cele mai arzătoare în timpul de față sunt problemele cu terenurile agricole, autoritățile transnistrene nu le dau voie țăranilor să activeze. Eu cred că acesta e păcatul cel mai mare pe care îl fac, să nu dea voie țăranilor să își crească pâinea. Ei se străduie pe toate căile să atragă populația de partea lor.”

Europa Liberă: O bună parte din populație a și fost ademenită de pensia transnistreană care se zice că ar fi mai mare, de prețurile mai mici pentru serviciile comunale, pentru gaze.
Ion Mițcul: „Atâta timp cât pentru dânșii achită Republica Moldova e clar că ei își pot permite așa prețuri, de aproape șapte ori mai mici decât la Moldova. Ei se bazează pe o ideologie foarte puternică, încă de pe timpurile sovietice sunt specialiștii lor.”

Europa Liberă: Bine, dar și psihologia localnicului e greu de înțeles: pe de o parte, blestemă aceste așa-zisele vămi, așa-zisele puncte de control, iar pe de altă parte, tot către administrația tiraspoleană se îndreaptă.

Ion Mițcul: „Numai o parte din populație. Din Cocieri noi nu avem multă populație plecată după pensiile lor, mai mult locuitorii de la Doroțcaia, că sunt niște momente specifice pentru Doroțcaia, la ei este și reprezentantul autorităților din Transnistria. Noi am fost Republica Moldova și ne ținem de legile republicii.”

Europa Liberă: Solicitările dumneavoastră către cei care conduc Republica Moldova care sunt? Unde trebuie să vă ajute în soluționarea problemelor?

Ion Mițcul: „De-ar fi de lucru, s-ar rezolva foarte multe probleme din teritoriu. Problema locurilor de muncă e foarte acută, după datele primăriei noastre, cam o treime din populația la noi este plecată peste hotare. Unii chiar încep a se stabili cu traiul prin Europa, își iau și copiii, cumpără bunuri imobiliare, noi pe ei i-am pierdut, mai mult nu-i vom putea avea ca locuitori ai republicii. Se duc persoanele cele mai pregătite de viață și mai inteligente, brațele calificate. În teritoriu rămân cele mai nevoiașe.”

Europa Liberă: Dar și la Moscova au plecat să muncească. În Federația Rusă am înțeles că sunt plecate persoane la muncă din Cocieri.

Ion Mițcul: „Da, la noi multe persoane sunt plecate în Rusia, acolo pot pleca mai ușor, cunosc limba. Aceasta e una din problemele noastre majore – economia. A doua problemă – totuși, instituțiile noastre sociale din teritoriu trebuie să aibă un nivel mai atractiv decât cele din Transnistria.”

Europa Liberă: Domnule primar, dar în bugetul local aveți bani suficienți să rezolvați anumite probleme de aici, din Cocieri?
Ion Mițcul: „Bugetul nostru din teritoriu nu poate fi format numai din sursele noastre. Din veniturile noastre putem acoperi mai puțin de 30% din cheltuielile bugetului. Fără dotați ide la stat noi nu putem să asigurăm funcționarea localității, strict necesitățile pe care le are localitatea. Zona de agrement, că la noi e pe malul Nistrului, din casele de odihnă care sunt, funcționează numai trei, un sanatoriu și două tabere de odihnă pentru copii, cât de cât acestea funcționează vara. Agenți economici sunt foarte puțini.”

Europa Liberă: Domnule primar, din discuțiile cu mai mulți săteni de aici, de la Cocieri, înțeleg că primăria este creditată cu cea mai mare încredere, iar când vorbesc despre alte instituții ale statului, cetățenii zic că s-a spulberat toată încrederea.

Ion Mițcul: „La noi într-adevăr politica nu este chiar consecventă în multe cazuri și populația își face concluzia, dar, totuși, știu că populația în teritoriu e foarte pentru Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar ce înseamnă să fii pentru Republica Moldova?

Ion Mițcul: „Nu se lasă influențați de toate aceste provocări ale transnistrenilor, ca noi să trădăm idealurile de independență, statalitate, integritate, de la bun început, încă din 1990, aici în localitățile date, acestea nu sunt de schimbat. Vă spun, sunt cazuri când într-adevăr cetățenii trec de partea Transnistriei, dar ele nu sunt în masă, sunt singulare.”

Europa Liberă: Dar există confruntare între populație, între cei care vor cu Estul, cei care vor cu Vestul?

Ion Mițcul: „Nu, nu avem noi așa confruntări. Până la asocierea cu Europa mai este, nu intrăm îndată în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Dar lumea e dezorientată, când întrebi locuitorii ce înseamnă Uniunea Europeană, Uniunea Vamală, nu pot face diferență și cunosc foarte puțin.
Ion Mițcul: „E corect, lumea e puțin informată. Încearcă mass-media să le explice lucrurile, dar, totuși, până la populația de jos greu ajunge.”

Europa Liberă: Dar este o diferență între Uniunea Europeană și Uniunea Vamală?

Ion Mițcul: „Clar că este diferență. În perioada cât am fost cu Uniunea Sovietică, noi am rămas în urmă cu mult, chiar și unitățile economice care au fost construite nu sunt competitive. Din populația care pleacă peste hotare, în Vest, și vede cum se lucrează acolo, vin unii înapoi, încearcă să facă cum e acolo, să aducă ceva progresist. Oamenii văd diferența, însă sunt momente pe care noi trebuie să le explicăm populației, ca să înțeleagă că Uniunea Europeană nu este o sperietoare, că nu putem ajunge la progresul lor.”

Europa Liberă: Am înțeles de la lume că mai degrabă le este frică de unirea cu România.

Ion Mițcul: „Da, pentru lumea din perioada celui de-al doilea război mondial, când localitățile noastre se aflau sub jurisdicția României, de la atitudinea de atunci ei asociază România cu românii de atunci, cu jandarmii, cu bătăile celea. Pur și simplu, populația nu e informată corect.”

Europa Liberă: Dar la alegeri lumea va merge, va participa? Pentru că iarăși aud despre un vot de protest, mai degrabă.

Ion Mițcul: „Vom vedea când vom ajunge la alegeri. Eu am rămas șocat în timpul recensământului, când persoanele au refuzat să dea datele, pur și simplu, refuzau să transmită datele statistice recenzorilor.”

Europa Liberă: De frică sau de ce?
Ion Mițcul: „Eu nu aș spune că de frică. Sunt persoane cu avere și au refuzat, deși sunt persoane care ar fi trebuit să înțeleagă că acesta e un lucru pe care-l face orice stat, nu numai Republica Moldova. Chiar băbuțele la început erau de acord să prezinte datele, când au început a fi întrebate dacă au televizor (acum toți au televizoare pentru ce să întrebi dacă are omul televizor sau nu are?), înțeleg că acces la internet poate nu au toți și este necesar să întrebi. Dar acum cine nu are televizor? Ce, acesta e vreun indice important? Prin asemenea atitudini, înțelegi că oamenii încă au mentalitate de pe timpurile sovietice: pentru orice avere, trebuia să plătești impozit. Eu am rămas șocat când recenzorii spuneau că cetățenii refuză să le dea datele.”

Europa Liberă: Vă întrebam care e miza alegerilor?

Ion Mițcul: „Să formeze într-adevăr un parlament și un guvern puternic care să fie consecvent. Toate neînțelegerile acestea din parlament se reflectă în societate: nu e stabilitate și omul se gândește că dacă acolo nu se pot înțelege 100 de oameni, cum noi, o țară întreagă, să ne dezvoltăm? Mărul discordiei cred că e acesta, că nu se înțelege ce vrem noi… Noi trebuie să înțelegem ce vrem și pe urmă să depunem cu toții eforturi pentru a făuri această republică, să înțelegem, întâi ni concret, cu toții, ce vrem, după care eu cred că vom ajunge să avem o țară bogată și prosperă...”