Linkuri accesibilitate

Ana Guțu: „În condițiile unei Moldove divizate de criterii identitare și lingvistice Codul Educației nu are șanse să fie adoptat”


O pledoarie în favoarea reformării sistemului de învățămînt și a adoptării de către Parlament a Codului Educației.



Este aproape ca în legile lui Murphy: dacă ceva poate să meargă prost, va merge prost, în cel mai defavorabil moment posibil. Adică, la tema zilei de azi: dacă există cea mai mică şansă ca un Cod al Educaţiei al Republicii Moldova să nu fie adoptat, nu va fi adoptat. Despre ingrata soartă a acestui Cod o discuție cu deputata Ana Guţu, co-preşedintă a Partidului Liberal Reformator şi preşedinta Comisiei parlamentare pentru Politică Externă şi Integrare Europeană.

Europa Liberă: Aţi spus, doamnă Guţu, că animozităţile, divergenţele în jurul Codului Educaţiei sunt atât de mari, încât acest Cod – vital necesar pentru învăţământ - nu va putea fi votat nici de deputaţii care-i vor înlocui pe cei de azi în ultima zi a toamnei…Ce anume îl face de neadoptat de actuala guvernare şi de eventuala viitoare, chiar dacă cea de azi se va perpetua într-o formă sau alta?

Ana Guţu:
„Problema esenţială rezidă în subiectele care constituie şi motiv pentru a pleda sau nu în favoarea unui oarecare partid în campania electorală şi ştim foarte bine că în Republica Moldova, în condiţia unei societăţi profund divizate pe criterii identitare şi lingvistice, atunci când vine vorba să scrii într-o lege care este denumirea corectă a limbii – aceasta va fi prima disensiune – şi este vorba despre disciplina „limba română” care de ani buni de zile este predată în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova şi manualele sunt elaborate în conformitate cu cele mai moderne tendinţe curiculare.

Aici, la acest capitol, suntem foarte bine, dar o lege nouă a
O lege nouă a Învăţământului nu îşi poate permite să utilizeze sintagma „limba de stat”...
Învăţământului nu îşi poate permite să utilizeze sintagma limba de stat, fiindcă ar fi culmea nesimţirii să denumeşti o disciplină şcolară, parafrazând, de fapt, denumirea care ar trebui să fie. Aceasta ar fi prima problemă.

Cea de-a două - dacă se va insista în continuare ca în Codul Educaţiei să figureze denumirea disciplinii „Istoria Românilor”, de asemenea, Codul se va bloca şi nu va fi votat. În actuala variantă a Codului nu este denumită disciplina şi s-a mers pe o variantă consensuală, fiindcă despre conţinuturi şi programe vorbeşte altă documentaţie normativă, gen regulamente, curicula şcolară etc. Ca să nu se blocheze Codul, din câte am înţeles, autorii ultimii variante au eliminat denumirea disciplinei.

Al treilea punct mereu ţine de dimensiunea lingvistică, este vorba de trecerea limbii ruse la statutul de limbă modernă sau limbă străină, adică să fie egalat statutul ei cu cel al limbii engleze, franceze şi alte limbi de circulaţie internaţională şi să aibă elevii posibilitatea să-şi aleagă un pachet de două limbi străine care vor deveni obligatorii, dar să li se ofere dreptul de a alege, fie părinţilor, dacă sunt copiii minori, sau deja elevii majori, la ciclul liceal.

Pe lângă pachetul lingvistic, care constituie un măr al Discordiei esenţial în textul Codului Educaţiei, există pachetul managerial. În Republica Moldova ne confruntăm de ani buni cu fenomenul perenizării sau eternizării funcţiilor la conducerea instituţiilor preuniversitare, dar şi a celor universitare. În proiectul Codului iniţial, aşa cum a fost propus de un grup de autori, 64 la număr, se propunea de o manieră foarte tranşantă doar două mandate consecutive atât pentru managerii instituţiilor preuniversitare, cât şi pentru managerii instituţiilor universitare. Este o normă europeană, este o tradiţie care aduce plus valoare în tot ceea ce înseamnă managment instituţional, care e menit să reînoiască tot ce înseamnă idei novatoare, tematici proaspete, tehnologii etc.

Uite că nici aici, probabil, nu se va găsi un consens, fiindcă autorii actuali sunt gata să cedeze şi să scoată norma de două mandate consecutive pentru instituţiile preuniversitare. Din câte ştiu, se insistă nici pentru cele universitare această normă să nu fie aplicată. Mă întreb dacă un astfel de Cod este euroconform?”

Europa Liberă: Înainte de a vorbi despre cei care se opun din varii interese, financiar-politic-egoiste, să spunem, trecerii acestui Cod de Parlament. Care-i adevărul simplu pe care ar urma să-l înţeleagă populaţia, inclusiv învăţătorimea, în legătură cu acest cod: că nepoţii şi copiii de azi vor avea mai multe şanse având şansa unui învăţământ mai bun?
Ana Guţu: „Este adevărat, un învăţământ şi o educaţie mai bună nu poate să avanseze fără o bază legislativă corectă. Atât timp cât va exista legislaţia veche şi această legislaţie, de fapt, este vinovată de anumite incongruenţe şi discrepanţe în tot ceea ce înseamnă organizarea sistemului educaţional,
Societatea este clientelară şi ca să spargem aceste cutume clientelare, avem nevoie de o lege corectă ...
punerea în prim plan a criteriilor de profesionalism şi meritocraţie. Aceasta, de fapt, este problema cea mai mare a Republicii Moldova.

În Republica Moldova societatea este clientelară şi ca să spargem aceste cutume clientelare, avem nevoie de o lege corectă, după care, adiţional, se adoptă alte acte normative, se formează instituţii noi care trebuie să se ocupe de evaluare etc. Dacă nu se dă start acestei reforme acum, nu ştiu dacă mai avem şanse să mergem rapid şi eficient.”

Europa Liberă: Cât de bine înţelege populaţia, inclusiv învăţătorimea, beneficiile în timp pe care le promite acest Cod?

Ana Guţu:
„Eu, de exemplu, m-aş fi aşteptat poate la o mişcare de presiune din partea învăţătorimii, din partea profesorilor în favoarea adoptării acestui Cod, fiindcă nu face faţă coaliţiei de guvernare faptul că de cinci ani de zile vorbim despre acest Cod, au existat mai multe variante de proiecte de Cod şi fiecare comunitate, fie sub forma de Consiliu al Rectorilor, Academia de Ştiinţe, Sindicate, reprezentanţii Colegilor, Şcolilor Profesionale, au încercat să-şi lobeze propriile interese. Din cauza aceasta, de fapt, s-a şi discutat în exces.

S-a ajuns la o variantă mai mult sau mai puţin armonioasă, dar în care apar nişte chestii exact ce ţin de experienţa noastră moldovenească, suntem pe calea de a inventa chestii noi, noţiuni noi. De exemplu, să inventăm treapta a doua de doctorat, după post-doctorat. Nu există aşa ceva în Europa! Iată că figurează din nou acest doctorat habilitat şi nu suntem în stare să ridicăm la rang de calitate europenă teza de doctor, la noi teza de doctor este o lucrare care mai mult coincide cu cea de masterat european, de 140 de pagini. Pe când o teză de doctorat solidă, în Europa, e de o mie de pagini.”

Europa Liberă: Vorbim de interese politice, de ajutarea fiecărui partid la un anumit segment de electorat, prin ce se deosebeşte atitudinea Coaliţiei Pro-Europene faţă de Codul Educaţiei de cea a opoziţiei de stânga?

Ana Guţu:
„Opoziţia de stânga nu prea şi-a manifestat interesul vizavi de Codul Educaţiei. În genere, oricare, am impresia, partid politic şi oricare guvernare nu ştiu în ce măsură privilegiază în Educaţia, chiar dacă este inclusă în planul de guvernare. Am impresia că toată lumea s-a concentrat acum pe bacalaureat, este importantă şi această dimensiune a sistemului educaţional, ceea ce face Ministerul este salutabil şi de mult trebuiau luate astfel de măsuri, dar nu este unicul domeniu pe care trebuie să ne concentrăm.

Am impresia că opoziţia de stânga se va concentra doar pe Bacalaureat şi pe modalitatea adoptată de actuala guvernare, de optimizare a instituţiilor, care este inevitabilă această optimizare, atât la nivel preuniversitar, cât şi la nivel universitar. Nu ne putem permite luxul, la numărul de populaţie pe care îl avem, să insistăm în continuare pe risipa banilor publici.”

Europa Liberă: Reiese, cum spunea cineva, că acest Cod ar putea fi înmormântat doar în singurătate de Coaliţia de Guvernare sau de componentele ei...

Ana Guţu:
„Dacă nu vor exista voturi, cam aceasta este soarta Codului şi îmi pare rău de eforturile pe care le-au depus autoriii, experţii, s-au cheltuit inclusiv bani europeni, pentru că la el s-a lucrat foarte mult, s-a negociat foarte mult, dar din păcate, există suficientă lume care va bate din palme în cazul în care Codul nu va fi adoptat. Şi este lume, îmi pare rău să o spun, care fac parte din tagma intelectuală şi asta e cel mai trist pentru Republica Moldova. A scăpa de o societate clientelară, din păcate, nu este atâ de uşor.”

Europa Liberă: Ce compromisuri sunt cerute de cei care resping Codul din interiorul guvernării ca să adopte acest document fundamental pentru reformarea educaţiei?

Ana Guţu:
„Cred că nu se va ajunge la compromis. Eu una nu îmi imaginez cum aş putea să găsesc sau care ar fi compromisul ca să apară sintagma „limba de stat” în locul limbii române? Mă iertaţi, eu cred că nu există compromis
După 24 de ani de limbă română în şcoli şi universităţi să punem într-o lege a Educaţiei sintagma „limba de stat”, vor râde şi elevii claselor primare de noi...
la denumirea disciplinei şcolare, nu există compromis în acest sens. Nu ştiu ce ar putea fi. Eu, de exemplu, nu cred că există compromis în acest sens.

După statuarea Curţii Constituţionale referitor la constituţionalizarea Declaraţiei de Independenţă, după 24 de ani de limbă română în şcoli şi universităţi să punem într-o lege a Educaţiei sintagma „limba de stat”, mă scuzaţi, vor râde şi elevii claselor primare de noi. Ce fel de politicieni am fi noi în astfel de caz?”

Europa Liberă: Cât de adevărat şi firesc vi se pare totuşi că, în societatea moldovenească, reformele înseamnă pierdere de electorat pentru partidele care insistă?

Ana Guţu:
„Este adevărat, din păcate, este adevărat şi toate partidele politice privilegiază interesul votantului. Din păcate, se ajunge, repet, la non-sens, privilegiind interesul votantului şi să îi spui ceea ce doreşte el să audă, incapacitatea şi lipsa de curaj de a educa votantul, fiindcă noi vorbim şi despre un proces de educaţie a cetăţeanului şi a votantului. Dacă politicianul şi liderul politic se complace în a spune votantului ceea ce el doreşte să audă, probabil că ne vom bălăci încă mult timp în această incoerenţă de idei.

Este adevărat şi faptul că marele reforme se fac la începutul mandatului parlamentar şi vă spun că am avut toată speranţa că acest Cod să fi fost adoptat în 2010, fiindcă erau şansele să fie adoptat, iar din 2010 putea fi perfecţionat, fiindcă am fi avut deja o scurtă experienţă de implementare a legii de bază a Educaţiei şi atunci putea fi amendat. Dar cu doar câteva luni până la alegeri nu cred.

Urmărind de cinci ani de zile acest proces de promovare a reformelor, de găsire a consensului pe interiorul unei Coaliţii, nu cred că va exista voinţă politică, nici în actuala legislatură şi nici în legislatura viitoare. Doar cu preţul unui consens absolut deocheat, ca într-o lege a Educaţiei să apară sintagma limba de stat sau, din nou, să privilegiem o altă limbă străină, vizavi de celelalte limbi de circulaţie internaţională, doar pentru a plăti tribut trecutului nostru sovietic.”

Europa Liberă: De fapt, încă o invitaţie la exercitarea dreptului de vor pentru fiecare dintre cetăţenii acestei ţări. Dna Guţu vă mulţumim pentru amabilitatea de a ne fi acordat acest interviu.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:17 0:00
Link direct
XS
SM
MD
LG