Moldova, tinerii și șomajul

Republica Moldova pierde anual circa șase milioane de lei din impozite, ratate din cauza şomajului în rândul tinerilor. Pe termen lung, economia va avea şi mai mult de suferit dacă forţa de muncă tânără va fi ignorată, se constată într-un studiu realizat de Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova în colaborare cu Colegiul Emerson din SUA.

Cheltuiala statului cu un tânăr neangajat se ridică la 19 mii de lei anual - bani care ar putea fi acumulaţi la buget din impozitul pe venit şi contribuţiile de asigurare socială şi medicală, constată autorii studiului.

Bunăoară, în 2013, nu aveau un loc de muncă peste 15 mii de tineri, respectiv statul a ratat impozite de circa 6 milioane de lei spune secretarul general al CNTM, Alex Petrov, unul din autorii studiului: „Este o sumă considerabilă ţinând cont de economia Moldovei. Este o sumă care ar fi putut fi investită pentru dezvoltarea unui program naţional pentru dezvoltarea tinerilor.”

Tinerii, în special cei cu studii superioare, sunt categoria cea mai afectată de şomaj nu doar în Moldova, ci şi în UE, care pierde anual în jur de 53 de milioane de euro pentru neangajarea tinerilor.

De ce forţa de muncă tânără este ignorată? Motivele sunt lesne de presupus spun experţii - începând cu şcoala care nu se apropie de cerinţele pieţii muncii, până la reticenţa angajatorilor care nu vor ca locurile vacante să fie ocupate de persoane fără experienţă.

Coordonatoarea de politici tineret la CNTM, Galina Petcu susține că: „Există o discrepanţă enormă între studiile obţinute şi cerinţele pe piaţa muncii. Nimeni nu a învăţat un tânăr cum să caute el o oportunitate de angajare, cum să-şi aleagă o carieră conform posibilităţilor existente în regiune. Asta ar trebui să pornească în primul rând din şcoală prin oferirea unor cursuri de orientare vocaţională, prin testarea tinerilor referitor la competenţe şi, bineînţeles, capacitarea acestora conform necesităţilor existente pe piaţa muncii.”
Experţii sugerează că o parte din vină cade însă şi pe umerii tinerilor, parte dintre care sunt reticenţi în a se implica în acţiuni de voluntariat sau stagii pentru a-şi dezvolta competenţe şi abilităţi şi au ambiţii nu tocmai justificate faţă de salariu. Preşedintele CNTM, Doru Curoşu: „Tinerii sunt foarte orientaţi pe partea financiară. Asta nu ar trebui să predomine la o vârstă în care tu abia începi experienţa de carieră. Tinerilor le lipseşte viziunea carieristă. Tu trebuie de la ceva să începi ca ulterior să ajungi un expert sau specialist bun în domeniu. Asta lipseşte.”

Stagii de lungă durată, mai cu seamă în instituţii publice, programe de training şi cursuri de formare profesională sunt doar câteva instrumente prin care statul ar putea stimula angajarea tinerilor. Colacul de salvare ar fi şi dezvoltarea învăţământului vocaţional, care deocamdată nu se bucură de mare popularitate în rândul tinerilor, întrucât e privit ca ceva mai puţin prestigios, comparativ cu studiile superioare.

Experta Galina Petcu spune: „Tinerii nu conştientizează că studiile superioare nu constituie o garanţie pentru un job bine plătit în viitor. tinerii trebuie să înţeleagă că totul depinde de competenţele posedate şi nu de studiile obţinute. Conform datelor statistice salariile obţinute la profesiile muncitoreşti sunt mult mai mari decât cele obţinute de tinerii cu studii superioare.”

Autorii studiului recomandă autorităţilor moldovene să stimuleze şi să extindă măsurile de încurajare a angajării tinerilor, cum ar fi bunăoară, programul naţional de abilitare economică a tinerilor, prin care statul, anul trecut, a ajutat tinerii să deschidă peste 1200 de afaceri la nivel local, investind pentru fiecare loc de muncă peste 73 de mii de lei. Cost ineficient pe termen scurt, dar recuperabil în timp, spun experţii, sugerând că pentru fiecare tânăr neangajat economia moldovenească ar avea mai mult de pierdut.