Tinerii și locurile de muncă

35 de institutii de invatamant si peste 60 de companii au prezentat azi elevilor informatii despre specialitati si locuri vacante de angajare, in cadrul Forului meseriilor si profesiilor. Pe langa consultanta, angajatorii au venit cu o oferta de circa 2000 de locuri de munca, in diferite domenii, precum industrie, comert, telecomunicatii si constructie.

Şansele tinerilor de a obţine o slujbă depind nu doar de competenţele de care dau dovadă, dar şi de domeniul profesional ales. Anual, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă face o prognoză a meseriilor căutate pe piaţa muncii. Bunăoară, în 2014, este nevoie de viticultori, cusătorese, montatori, tehnicieni, pe care îi pot pregăti, în mare parte, doar şcolile profesionale.
Ion Holban, directorul instituţiei spune că şomajul în rândul tinerilor se explică inclusiv prin discrepanţa dintre cererea angajatorilor şi ceea ce formează instituţiile de învăţământ: „Ce pregătesc instituţiile de învăţământ, de orice nivel, nu este racordat la cerinţele pieţei forţei de muncă. Însăşi piaţa forţei de muncă nu este studiată de către acele autorităţi care pot să spună foarte clar ce trebuie să pregătească instituţiile de învăţământ.”

Chiar dacă şcolile vocaţionale şi colegiile nu se plâng de lipsă de elevi, la târg, oferta lor scoate în prim plan anume beneficiile. Dumitru Vengher, directorul Colegiului Tehnic din Chişinău observă că absolvenţii de gimnazii şi licee, în mare parte mizează pe aşa-zisul prestigiu al profesiei, de aceea încearcă să le arate oportunităţi reale: „Noi îi informăm că avem un contract cu peste 43 de întreprinderi constructoare de maşini mici, mijlocii din Republica Moldova. Avem contracte de lungă durată şi după care putem să îl resemnăm, deci cerere pe piaţă în domeniul nostru avem, doar că este puţin mai greu decât în alte domenii.”

Şi Ilie Pădureţ, directorul Școlii profesionale nr. 8, spune că meseriaşii pe care îi pregăteşte uneori nu ajung să completeze toate locurile vacante pe care le propun întreprinderile. În opinia sa, profesiile muncitoreşti nu sunt atractive pentru tineri din cauza proastei remunerări: „Dacă astăzi am avea o promoţie de cel puţin 1500 de elevi, toţi vor fi angajaţi în câmpul muncii. E altceva că salariile din Republica Moldova nu sunt atractive şi studenţii şcolii sunt nevoiţi să îşi caute un loc de muncă peste hotare.”

În discuţii cu managerii mai multor şcoli profesionale, aflu că anul trecut, rândurile elevilor au fost completate şi de tineri care nu au reuşit să susţină examenele de bacalaureat, considerat cel mai exigent din ultimii ani. Pentru a atrage absolvenţii din gimnaziu, pentru sesiunea de admitere din acest, multe instituţii vor introduce meserii noi.

Iată ce îmi spun câţiva tineri de la târg, pe care i-am observat studiind cu migală propunerile de angajare şi educaţionale:

- „Consider că colegiul este totuşi un pas mai important şi are un oarecare prestigiu, decât o şcoală profesională.”

- „În domeniul în care caut, design interior, e foarte greu, ei cer mult mai multă experienţă decât noi însăşi avem.”

- „Motivul de bază este anume salariul, iar în al doilea rând să fie profesia care ar putea aduce acea creştere profesională.”

Astăzi, tinerii au putut afla informaţie şi despre cele 9000 de locuri vacante înregistrate la Agenţia Naţională pentru ocuparea forţei de muncă. Deseori însă ofertele de angajare sunt la zeci de kilometri distanţă de locul de trai al tinerilor. În opinia experţilor rata mare a şomajului în rândul tinerilor este cauzat nu doar de reticenţa angajatorilor faţă de tinerii specialişti dar şi de sistemul de educaţie defectuos care nu le asigură elevilor o formare profesională adecvată.