Instabilitatea din Ucraina vecină scade adversitatea politicienilor din Republica Moldova faţă de NATO, observă postul german de radio Deutsche Welle într-o sinteză preluată şi de portalul „Moldova.org”. Abia acum a început să se discute serios, în cadrul dezbaterilor publice, despre posibila renunţare la statutul de neutralitate proclamat prin Legea Supremă, notează jurnaliştii acestui post. Citat de Deutsche Welle, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, Dan Dungaciu, consideră că Republica Moldova nu se poate integra în Uniunea Europeană fără a se integra în NATO, în contextul în care frontiera estică euroatlantică devine de interes strategic principal.
„URSS... reloaded!”, este titlul editorialului semnat de Mihail Ţurcanu pe pagina electronică a ziarului „Evenimentul Zilei”. Autorul scrie că războiul propagandei este în secolul XXI poate mai important decât cel militar și chiar economic. „Ascultând propaganda difuzată la televiziunile ruse îți dai seama, însă, că cinismul și minciuna nu au limite. Este normal ca acestea să susțină poziția președintelui Putin și politica statului, dar nu într-o așa manieră nerușinată”, notează Mihail Ţurcanu. Editorialistul crede că propaganda rusească de astăzi lasă multe de dorit. „Falsurile sunt la suprafață, iar evenimentele sunt prezentate subiectiv [...] Iluzia omniprezentă a continuării celui De-al Doilea Război Mondial este cu succes folosită de ideologii putiniști, astfel încât mulți încă sunt în drum spre Berlin, iar alții încă apără Stalingradul”, scrie autorul.
Reporterii „Ziarului Naţional” relatează despre o şedinţă comună de lucru a deputaţilor de la Chişinău cu reprezentanţii Adunării Populare din Comrat. Potrivit sursei, discuţia a fost aprinsă, iar aleşii poporului nu au ajuns la un numitor comun. Parlamentarul democrat Sergiu Sârbu, membru al grupului de lucru, a declarat pentru „Ziarului Naţional” că discuțiile bat pasul pe loc, deoarece deputații găgăuzi înaintează tot mai multe cerințe Chișinăului, unele fiind chiar împotriva legislației. „Discuțiile seamănă mai mult a ultimatum și șantaj din partea Comratului. Ne amenință că boicotează alegerile parlamentare sau, cum a spus la fierbințeală Burgudji, vor cere independența regiunii prin referendum. Calific asta ca pe o scăpare emoțională, o prostie și nu vreau să cred că acesta este scopul final. Pentru cerința asta avem o soluție – introducerea sistemului electoral mixt. Parcă sunt gata să accepte”, a declarat Sergiu Sârbu.
„O firmă de casă a partidelor lui Băsescu câştigă licitaţii la Chişinău” – titrează „Adevărul”. Ion Preaşca scrie că după ce a prosperat pe timpul guvernării PDL din România, fostul partid a lui Traian Băsescu, compania Delta s-ar fi extins în Moldova. Întâmplător, contractul de reparare a câtorva străzi centrale din Chişinău a fost atribuit societăţii române de către Primăria Capitalei, condusă de Dorin Chirtoacă, care are o relaţie deosebită cu şeful statului român, notează autorul.
Ion Preaşca mai scrie în „Adevărul” că secretarul general adjunct al Guvernului, Eduard Bănăruc, a pierdut în a doua instanţă procesul de anulare a actului de constatare a conflictului de interese, emis de Comisia Naţională de Integritate la 6 februarie. CNI a constatat atunci că Eduard Bănăruc a admis o stare de conflict de interese, folosind maşina de serviciu pentru a se deplasa la nunta şefului Serviciului Vamal, Tudor Baliţchi, şi nu a declarat despre aceasta în termenii şi modul stabilit de legislaţie.
Portalul de ştiri din domeniul Economiei „Agora” informează că acţiuni ale celui mai mare combinat de panificație din Republica Moldova S.A. „Franzeluţa” au fost scoase marţi, 27 mai, la vânzare la Bursa de Valori. În cadrul unei tranzacții, 722 de acțiuni au fost vândute cu 19 lei fiecare, iar în în cadrul altor patru tranzacții au fost vândute 46 de mii de acțiuni cu 0,22 lei fiecare. În total, tranzacțiile cu acțiuni ale Franzeluța însumează aproape 24 de mii de lei. Potrivit sursei, deocamdată nu se cunoște cine sunt acționarii care au renunțat la hârtiile de valoare, nici cine sunt noii beneficiari.
Într-un articol despre piaţa imobiliară intrată în criză încă în 2009, săptămânalul „Economist” citează experţi care consideră că aceasta începe să iasă din impas, şi alţii, care, din contra, cred că acea criză nu a fost depăşită şi chiar se poate adânci. Autorii fac trimitere la datele statistice potrivit cărora, deşi în ultimii patru-cinci ani în Republica Moldova se construiesc circa 300 de blocuri locative, majoritatea în Chişinău, numai 30 din acestea ajung să fie date în exploatare anual. „Cel mai frecvent lucrările de construcţie sunt sistate din lipsă de bani sau din cauza litigiilor apărute între dezvoltatori şi beneficiari. Cele mai multe litigii datează din 2009”, constată jurnaliştii.
