PLR-ul condus de Ion Hadârcă spune că a scris legea cu exemplul ucrainean în faţă. Nici PLDM-ul, dar nici PD-ul nu au încă o părere despre acest proiect, aşa cum a aflat Liliana Barbăroşie.
Iniţiativa liberalilor reformatori defineşte „separatismul” ca „voință a unei comunități minoritare de cetățeni care pledează pentru separarea de statul Republica Moldova și constituirea unei alte entități politico-statale”. Proiectul ar include în legislaţia penală şi nişte pedepse extrem de aspre pentru asta, comparabile poate doar cu cele pentru terorism: până la 20 de ani de închisoare, dizolvare de organizaţii şi partide şi chiar retragerea cetăţeniei pentru cel găsit vinovat. Iniţiativa vine la câteva luni de la un referendum, inclusiv despre independenţă, în autonomia găgăuză din sudul Moldovei, urmat de intenţia declarată a unor politicieni, în particular a socialistului Igor Dodon, de a inspira referendumuri secesioniste şi în alte raioane şi la câteva săptămâni după ce Evghenii Şevciuk optase deschis pentru independenţa regiunii separatiste din stânga Nistrului. Liberal-reformatoarea Ana Guţu, una din şase deputaţi care au semnat proiectul, spune că a fost mirată să constate lipsa, până acum, din legislaţie a separatismului şi pedepselor pentru el şi că e nevoie, cât nu e prea târziu, ca legislaţia să-l descurajeze:
„Modele în alte părţi nu sunt şi nici nu este cazul să căutăm. Pentru că criza geopolitică din Ucraina redesenează tot ce înseamnă sistem de drept internaţional. Ne vizează în primul rând pe noi, cei din fostul imperiu sovietic, unde există comunităţi importante de rusofoni, drepturile „pretins” încălcate ale cărora este gata să le apere Rusia. Şi atunci ce ne facem. La redesenarea sistemului de drept internaţional trebuie să răspundem adecvat şi în primul rând cu instrumentariul juridic. Nu putem să comparăm situaţia din Ucraina şi independentismul din marea Britanie care are o istorie de secole şi este cu totul altceva decât ceea ce se întâmplă în Ucraina şi poate izbucni în orice moment la noi, la Bălţi sau în altă parte, care suntem mereu sub sabia separatismului acesta alimentat din exterior.”
Solicitaţi de noi, şi liberal-democraţii, şi democraţii s-au declarat nepregătiţi să comenteze în cunoştinţă de cauză iniţiativa colegilor lor de coaliţie. Anumite măsuri ar fi necesare, ne-au spus membrii acestor grupuri parlamentare, dar nu se ştie încă exact dacă tocmai după modelul propus de PLR, este precizarea pe care au făcut-o acestea pentru postul nostru de radio. Deputatul democrat Sergiu Sârbu, căruia i-am solicitat mai degrabă un punct de vedere de jurist, decât de politician, ne-a spus că
“În primul rând vreau să vă spun că în Codul Penal déjà există o prevedere despre răspunderea penală pentru incitarea la violarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Dar este o problem - ea este interpretată neunivoc pentru că nu e precisă. Unele acţiuni pot să rămână în afara acestei norme. Probabil de aceea a apărut această iniţiativă. Pentru că într-adevăr unele acţiuni sunt la limita legii şi pun în pericol integritatea ţării. De exemplu, CSJ a obligat MJ să înregistreze PNL-ul Vitaliei Pavlicenco care optează pentru unire. Cu ce eu nu sunt de acord. Mai există un precedent al Turciei. Aşa că ar trebui să vedem, doar că cu multîă atenţie ca să nu aducem atingere libertăţii de expresie. Eu nu exclud că şi jurisprudenţa CEDO, care cred că e prea liberal în această privinţă, ar putea fi modificată, în urma vreunui dosar, reieşind din evenimentele din regiune.”
Nu este limpede când şi dacă Parlamentul va dezbate proiectul liberalilor reformatori. În tot cazul, mai întâi el va constitui subiect de discuţie în sânul coaliţiei. Imediat după referendumul găgăuz din 2 februarie, Procuratura Generală a anunţat că-I cercetează pentru presupusă “samovolnicie” pe organizatorii acţiunii, dar nu au mai revenit cu detalii despre cum se mişcă ancheta.
