Semnarea acordului de liber schimb va permite nu numai schimburi comerciale mult mai crescute cu Uniunea Europeana, dar si crearea de locuri de munca in Moldova prin investitii. Cit de pregatita este sub acest aspect Moldova şi lumea de afaceri pentru aceste provocari si care sunt obstacolele pe care le au in fata oamenii de afaceri, a fost una din intrebarile pe care Diana Răileanu le-a adresat şefei biroului BERD de la Chisinau, Julia Otto.
Europa Liberă: Dna Otto, ţinând cont de ultimele evoluţii din Ucraina, nu pot începe altfel acest interviu decât întrebându-vă dacă oficiul BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare) de la Chişinău este cu ochii pe situaţia din ţara vecină...
Julia Otto: „Sigur că da, noi urmărim îndeaproape cum evoluează lucrurile în Ucraina şi nu doar de aici, din Republica Moldova. Economiştii şi analiştii politici ai BERD analizează cu atenţie situaţia pentru a vedea ce impact vor avea schimbările geopolitice din regiune asupra ţărilor în care operăm. În ce priveşte Republica Moldova, pot spune ţara este în centrul atenţiei, în primul rând pentru că, împreună cu Georgia, a parafat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, care îl include şi pe cel de Liber Schimb şi chiar urmează să-l semneze, aşa cum s-a stabilit deja, la 27 iunie. Tocmai din acest motiv pentru noi este foarte important să analizăm situaţia din Ucraina şi poate să tragem propriile învăţăminte de pe urma acestui exemplu. E lucru ştiut că Republica Moldova are legături economice foarte strânse cu Federaţia Rusă şi Ucraina şi situaţia economică din aceste două ţări va avea un impact şi asupra economiei moldoveneşti.”
Europa Liberă: Potrivit noii Strategii ai BERD pentru Moldova, aprobată la finele lunii aprilie, Banca va sprijini măsurile de îmbunătăţire a mediului de afaceri. De fapt, ce măsuri vă aşteptaţi să fie întreprinse de autorităţile locale astfel încât mediul de afaceri de aici să fie unul prielnic pentru investitorii locali şi cei din afara ţării?
Julia Otto: „Aceste prevederi fac parte din primul pilon al Strategiei noastre, or de-a lungul anilor am oferit sprijin sectorului privat din Republica Moldova, astfel încât economia moldovenească să devină una mai competitivă şi mai performantă. În cele mai dese cazuri însă companiile nu au nevoie doar de sprijin financiar. Managerii au nevoie şi de consultanţă privind măsurile de eficienţă energetică, de gestionare a afacerii sau de management financiar. Oferindu-le un asemenea suport, credem că reuşim să contribuim la dezvoltarea afacerilor şi la atragerea noilor investiţii. De asemenea, ca o Bancă de dezvoltare, oferim nu doar sprijin financiar, dar ducem şi un dialog constant cu autorităţile locale şi cu Guvernul de la Chişinău pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri în întregime.”
Europa Liberă: Dar care sunt, pentru moment, provocările pe care sunt nevoiţi să le înfrunte oamenii de afaceri care vor să dezvolte un business în Republica Moldova?
Julia Otto: „În primul rând, corupţia şi tot ce are legătură cu acest fenomen, mă refer la justiţie, care nu asigură respectarea dreptului la proprietate, mă refer la cazurile de atac de tip raider sau anumite practici fiscale şi vamale împovărătoare. Tocmai pentru ca aceste probleme să fie depăşite, am sprijinit Guvernul de la Chişinău în crearea unui Consiliu Economic de pe lângă prim-ministrul ţării. Am oferit 300 de mii de euro în acest scop, bani care sunt destinaţi pentru finanțarea și funcționarea unui secretariat calificat, profesionist şi non-politic. Consiliul funcţionează din noiembrie anul trecut şi, în curând, cred că vom putea vorbi şi despre rezultate concrete, acestea fiind resimţite de companiile locale şi asociaţiile de business.”
Europa Liberă: Întorcându-ne la Strategia BERD, se menţionează că Banca este îngrijorată de guvernarea şi transparenţa sectorului bancar din Republica Moldova. De fapt, la ce riscuri se expune o ţară având un sistem bancar fragil?
Julia Otto: „Sectorul bancar reprezintă, metaforic vorbind, uleiul şi motorul economiei pentru că oferă asistenţă financiară agenţilor economici din această ţară. Trebuie să menţionez că sistemul bancar din Republica Moldova este unul sănătos din punct de vedere economic, vedem bănci care declară profituri, care sunt bine administrate, cu toate acestea, putem vorbi şi despre anumite probleme în sistem. Mă refer la lipsa transparenţei în ce priveşte acţionarii din cadrul băncilor locale. Nici autoritatea de reglemetare, nici partenerii acestor bănci nu se simt confortabil, neştiind cine, de fapt, deţine cele mai mari instituţii financiare din ţară. Această lipsă de transparență nu este confortabilă nici pentru noi, cei care oferim finanţare pe termen lung băncilor locale. Să ne imaginăm pentru o clipă că beneficiarii finali ai băncilor din Republica Moldova sunt unele şi aceleaşi persoane. La ce risc este expus sistemul bancar? În primul rând, există riscul unor înţelegeri de cartel – înţelegeri monopoliste care sunt doar în dezavantajul economiei locale. Nu încerc să schiţez un tablou sumbru, însă acesta este motivul din cauza căruia suntem foarte îngrijoraţi şi suntem într-un dialog constant atât cu autoritatea de reglementare şi cu Guvernul pentru a vedea cum poate fi depăşită această situaţie. Nu este uşor, în primul rând pentru că nu este o singură instituţie responsabilă, care ar putea să ia decizii şi să soluţioneze situaţia. Ceea ce înseamnă că abordăm problema din mai multe perspective, de exemplu, din punctul de vedere al legislaţiei. Însă odată ce legislaţia va fi îmbunătăţită, aceasta va trebui să fie aplicată corespunzător. Aici încurajăm autorităţile să fie hotărâte, decise şi consecvente în paşii pe care urmează să-i întreprindă.”
Europa Liberă: Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare îşi propune să sporească capacitatea producătorilor locali, astfel încât aceştia să fie competitivi cu colegii lor din Uniunea Europeană, ţinând cont de faptul că în scurt timp Republica Moldova intenţionează să semneze Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Care sunt provocările producătorilor locali şi cum anume îi ajută BERD să le înfrunte?
Julia Otto: „Am auzit că multe companii sunt îngrijorate de faptul că piaţa locală se va deschide pentru industria europeană, o industrie foarte stabilă, capitalizată şi puternică. Înţeleg aceste îngrijorări, schimbările întotdeauna au fost însoţite de riscuri, dar şi de oportunităţi. Cred că în cazul Republicii Moldova putem vorbi de mai multe oportunităţi decât riscuri. În primul rând, Acordul de Liber Schimb presupune şi o perioadă de adaptare pentru diferite mărfuri. De asemenea, pentru că și Comisia Europeană, şi Banca Europeană de Investiții (BEI) și BERD, suntem aici ca să oferim sprijin şi asistenţă ţării în toată această perioadă de tranziţie, prin urmare, producătorii şi agricultorii moldoveni vor avea timpul necesar pentru a se adapta la regulile europene de piaţă. Tot ce trebuie să facă e să-şi dezvolte competitivitatea, mă refer, în primul rând, la calitatea produselor şi serviciilor pe care le vor oferi şi, în al doilea rând, la eficienţa în gestionarea afacerii, adică utilizarea înţeleaptă a resurselor, atât financiare cât şi umane. BERD are o mică echipă care de ani de zile lucrează cu producătorii locali consultându-i cum îşi pot dezvolta afacerile. De asemenea, vorbim şi despre un program specific prin intermediul căruia le explicăm producătorilor locali care sunt prevederile Acordului de Liber Schimb. Republica Moldova ar trebui să atragă mai multe companii internaţionale să investească în ţară, fapt care va stimula investiţiile locale. Doar având exemple concrete, din care să se inspire, producătorii de aici vor învăţa cum se dezvoltă afacerile în Uniunea Europeană. Însă pentru atragerea investiţiilor ţara trebuie să îmbunătăţească mediul de afaceri, să reducă corupţia, să demonstreze că este îmbunătăţit sistemul judiciar şi că acesta poate să protejeze agenţii economici, că sistemul bancar este unul funcţional. Companiile care vor veni aici vor fi finanţate nu de o bancă din Frankfurt sau alt oraş european, ci de băncile din Chişinău sau Bălţi, prin urmare încrederea în sistem este foarte importantă.”
Europa Liberă: Din 1991, BERD a oferit Republicii Moldova, prin intermediul a 105 proiecte, peste 900 de milioane euro. O treime din aceşti bani au fost oferiţi începând cu 2010. Puteţi să ne oferiţi vreo statistică or exemple concrete care ar demonstra că aceşti bani au fost investiţi în mod corespunzător?
Julia Otto: „Atunci când BERD vine într-o ţară, investind într-un proiect anume sau într-o companie, acţionăm ca un magnet şi reuşim să atragem după noi şi alte investiţii. 900 de milioane de euro reprezintă doar banii pe care i-am adus noi în ţară, însă am atras investiţii de peste 1,65 miliarde de euro. E adevărat că în conformitate cu strategia precedentă, din 2010, am oferit o treime din întreaga sumă de 900 de milioane de euro. Pe parcursul anilor am sprijinit intrarea pe piaţă a câtorva companii internaţionale: mă refer la două companii europene care funcţionează în cadrul Zonei Economice Libere din Bălţi - „Gebauer&Griller” din Austria şi „Draexlmaier” din Germania. Sunt două exemple foarte bune, însă am vrea să vedem mai multe. De asemenea, deoarece infrastructura este foarte importantă pentru dezvoltarea afacerilor am investit peste 70 de milioane în reabilitarea drumurilor din ţară. Mai recent, împreună cu Banca Europeană pentru Investiţii am decis să oferim pentru următorii 5 ani un împrumut de 300 de milioane de euro pentru repararea drumurilor. O parte din surse financiare le-am canalizat şi spre reabilitarea liniilor de înaltă tensiune la Întreprinderea de Stat „Moldelectrica”. De asemenea, am lansat programe destinate femeilor care au o afacere sau planifică să lanseze una, programe care ţintesc măsuri de eficenţă energetică – toate acestea fac parte din munca pe care o depunem aici, în Republica Moldova”.
