Linkuri accesibilitate

„Europenizarea noastră, ultimă miză întru salvarea identităţii” (Daniela Terzi-Barbăroşie/„Adevărul”)


„Acordul de Asociere la UE va avea șanse de izbândă doar atunci când „ne vom disocia de nostalgiile după URSS” (C.Tănase/Timpul).



Nicolae Negru scrie în „Ziarul Naţional” despre cererea PCRM faţă de președintele Nicolae Timofti să demită Guvernul, pentru a provoca alegeri anticipate, și să vină cu inițiativa organizării unui referendum în chestiunea semnării Acordului de Asociere cu UE, lăsând să se înțeleagă că, în caz contrar, vor organiza o nouă „revoluție”. „Este o intenție evidentă de destabilizare a situației, de „ucrainizare” a R. Moldova, împingând-o însă în direcție opusă”, notează autorul. „Fiind un comunicator de meserie, Herman van Rompuy a pus degetul pe rană, promițând că UE ne va veni în ajutor, în cazul în care Rusia îi va expulza pe muncitorii moldoveni.

Proeuropenii trebuie să ia în considerare psihologia socială. Mesajul lor trebuie să fie mai concret, mai precis, mai punctual, să contracareze, să spulbere frica, să se adreseze și altor emoții, să trezească la viață speranța, entuziasmul, setea de a trăi. Cu concursul rațiunii, intelectului, firește”, mai scrie Nicolae Negru.

„Cu cât Rusia va fi mai agresivă, cu atât mai repede și mai departe își va instala comunitatea euroatlantică umbrela asupra unor țări precum Ucraina, Georgia sau Republica Moldova. În plus, violențele provocate de Moscova îi reduc acesteia atractivitatea în statele Europei Răsăritene, contribuind astfel la întărirea guvernărilor prooccidentale”, constată Petru Bogatu în editorialul său publicat în „Ziarul Naţional”. Autorul notează că liderii de la Kremlin recurg la scenarii mai simple și mai puțin costisitoare pentru a-și atinge scopurile. „Războiul împotriva Georgiei a demonstrat că nu trebuie să intri cu tancurile în Tbilisi ca să-l răstorni pe președintele Saakașvili. [...] Putin are timp berechet și arme mediatice cu vârf și îndesat pentru a-și face de cap în Republica Moldova. La noi există și libertate, și democrație ca agenturile Moscovei să pună la cale orice bazaconie, dând toată vina mai apoi pe guvernarea proeuropeană”, scrie Petru Bogatu.

Europenizarea noastră, ultimă miză întru salvarea identităţii”, este titlul editorialului semnat de Daniela Terzi-Barbăroşie în cotidianul „Adevărul”. „Saga noastră europeană a început ca o şagă, de unii, pentru cei mulţi. Apoi, a devenit un proces asumat, de alţii. Şi o cauză, pentru câţiva. Anii mulţi de interdicţie la gândire şi spirit ne costă scump acum. Furie şi nesiguranţă, disperare şi pesimism, indiferenţă şi criticism – cam aşa arată harta emoţională a concetăţenilor mei”, notează autoarea care este psiholog de profesie.

Daniela Terzi-Barbăroşie mai scrie că oricâte acte ar semna Moldova, „actele ratate ale majorităţii ne joaca festa...” „Un astfel de parapraxis apare atunci când gândurile sau dorinţele noastre nu sunt în concordanţă cu acţiunile şi lucrurile pe care urmează să le facem. Niţel schizofrenică situaţia, nu? Această schizofrenizare e întreţinută cadenţat de marşuri şi panglici, de roşu tăurean şi minciuni gogonate, cu iz de sovietism hipertrofiat şi tâmp, iar asta determină încet, dar sigur, para(pr)taxisul valorilor europene şi aşa embrionare la noi”, constată psihologa.

În editorialul său publicat în „Timpul” Constantin Tănase scrie că semnarea Acordului de Asociere la UE va avea șanse de izbândă doar atunci când „ne vom disocia de nostalgiile după URSS”. „Ca să vezi, teza lui Lenin e valabilă și azi: înainte de a ne uni, trebuie să ne despărțim! Dacă nu ne despărțim de trecut, trenul viitorului nu se va opri în gara noastră… mică”, notează autorul. Constantin Tănase mai scrie că nostalgiile moldovenilor „sunt de natură politică, foarte agresive, ele se manifestă nu pentru a schimba spre bine lumea, ci spre reîntoarcere la o lume care nu mai există și nu va mai exista vreodată”. „E adevărat, roata istoriei se mai întoarce înapoi, dar e puțin probabil ca R. Moldova să redevină țară socialistă. A încercat Voronin să facă din ea o „Cubă a Europei” și am văzut cu ce s-a terminat respectivul proiect – cu 7 aprilie 2009”, constată editorialistul.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG