Apariţia unui nou partid comunist, pretins reformator, a stârnit indignarea comuniştilor deja existenţi în Republica Moldova din 1994 şi aflaţi în ultimii ani în opoziţie. PCRM-ul condus de Vladimir Voronin pretinde că Ministerul Justiţiei a încălcat legea înregistrând o nouă formaţiune ce-i repetă practic denumirea şi sigla. Vă prezentăm astăzi un răspuns al Ministerului Justiţiei. Dar şi opiniile unui analistul politic, Nicolae Negru, editorialist la „Ziarul Naţional”, despre apariţia producătoare de nervi de pe scena politică şi disputa însoţitoare.
Europa Liberă: Dle Negru, nu cred ca miră pe cineva această apariţie - acum, în ajun de alegeri, toata lumea gesticulează pe scena politica mult mai activ; nu e de mirare probabil nici că, aşa cum se pare, formaţiunea respectivă ar vrea sa repete titlul şi simbolica comuniştilor – cine nu ar vrea să intre într-un bazin electoral ce continuă să fie foarte larg… Ceea ce poate mira este de ce până acum nu a existat o astfel de iniţiativă, nu?
Nicolae Negru: „M-am mirat şi eu, am scris şi un articol la această temă… Aproape toate denumirile de partide sunt repetate la noi pe scena politică. Mai cu seamă să zicem liberalii, liberalii-democraţi, naţional-liberali, liberali pur şi simplu, liberali reformatori, de asemenea există mai multe denumiri de partide cu cuvântul „democrat”. Dar iată că cu cuvântul „comunist” nu avem nici unul, deşi au fost încercări de acest gen, chiar pe timpul guvernării comuniste. A existat o fracţiune de comunişti nemulţumiţi, dar până la urmă nu au reuşit să formeze un partid. Ceea ce ar însemna că Voronin le-a pus piedici pe vremea aceea şi a reuşit să păstreze acest monopol. De ce până acum? Iarăşi rămâne o enigmă.”
Europa Liberă: Comuniştii conduşi de Vladimir Voronin par foarte iritaţi de această apariţie. Ei au acuzat într-un comunicat autorităţile că ele ar sta în spatele creării noii formaţiuni, pe Ministerul Justiţiei, în particular, că în mod intenţionat a înregistrat un partid cu simbolică şi abreviere identice, ceea ce ar încălca prevederile Codului Civil.
Va propun sa audiem un răspuns al ministrului justiţiei, Oleg Efrim, după ce vom reveni la discuţie: „În primul rând, aceasta se numeşte speculaţie. Singurul lucru pe care l-a făcut Ministerul Justiţiei până la moment este că a aprobat o denumire la solicitarea unei persoane fizice. Deci, au fost două solicitări: una, să verificăm disponibilitatea denumirii „Partidul Comuniştilor Reformaţi din Moldova” şi, doi, „Partidul Comunist Reformat din Moldova”. Aceasta este o etapă obligatorie, pentru că potrivit legii şi ONG-urile, şi societăţile comerciale, şi partidele politice, înainte de a se constitui, primul lucru pe care îl fac este să verifice disponibilitatea denumirii.
Acum, la prima solicitare – Partidul Comuniştilor Reformaţi – am refuzat şi am zis că este prea asemănătoare cu partidul Comuniştilor care este înregistrat deja; iar a doua – Partidul Comunist Reformat – deoarece este vorba nu despre „comunişti”, ci de „comunist”, am considerat că poate să existe. Deci, am verificat doar disponibilitatea denumirii.
Ministerul Justiţiei nu a înregistrat şi nici nu a primit spre înregistrare vreun pachet de documente de la această formaţiune care se pretinde. În cazul în care abrevierea lor este exact ca a unui partid care deja este înregistrat, sau simbolica se repetă, atunci acest lucru nu poate fi înregistrat pentru că nu este prevăzut de lege. Deci, această formaţiune politică (PCRM) pur şi simplu dezinformează, încearcă să atragă atenţia publică, eu cred că nu face altceva decât să apară în vizorul presei.”
Europa Liberă: Dle Negru, din această intervenţie se pare că nu prea sunt şanse ca să fie înregistrată această formaţiune, cel puţin cu această simbolică şi cu această abreviere… De ce atunci atâta neastâmpăr, de ce atâta energie negativă? Credeţi şi dvs. ca ministrul Efrim că totul e pentru a se impune în atenţie?
Nicolae Negru: „Oricum va fi înregistrat un partid comunist reformator, poate simbolica se va deosebi puţin, dar însuşi faptul prezintă un anumit pericol pentru Partidul Comuniştilor. Inevitabil o parte din alegători va vota cu acest partid. Mai cu seamă că partidul acesta îşi propune nişte obiective mai radicale decât partidul comuniştilor lui Voronin: mă refer la aderarea la aşa-zisa Uniune Vamală Rusia-Kazahstan-Belarus (am zis aşa-zisa, pentru că deocamdată viitorul ei rămâne incert), pe urmă acest partid nou comunist îşi propune ca limbii ruse să i se acorde statutul de limbă de stat – aşa au spus ei – de asemenea, un punct cu care iarăşi se mândresc într-un fel şi consideră că vor capta mai multe voturi este federalizarea Republicii Moldova, ceea ce Partidul Comuniştilor lui Voronin desigur lasă pe al doilea plan, nu este atât de insistent, nu este atât de radical în această chestiune. Şi s-ar putea ca unii chiar să zic aşa „întâmplător” să voteze acest partid, dacă va exista o asemănare simbolică.
Am înţeles că noul partid vrea să adopte secera şi ciocanul, doar că fără cartea pe care pune în vârful secerii Partidul Comuniştilor lui Voronin – în locul secerii va fi o stea; de aceea s-ar putea (nu garantez desigur) o asemenea simbolică să fie acceptată de Ministerul Justiţiei şi atunci riscul despre care spune Voronin este real.”
Europa Liberă: Aţi scris zilele trecute într-un editorial că apariţia unui partid al comuniştilor reformatori ar fi o ironie istorică. Într-un fel credeţi că cuvintele „comunist” şi „reformator” sunt incompatibile. De ce?
Nicolae Negru: „Desigur că din punctul de vedere bolşevic, aşa cum am învăţat noi în şcoală, comunist şi reformator sunt termene incompatibile. Cu cât este mai comunist comunistul, cu atât este mai inflexibil, mai intransigent, cu atât stă mai ferm pe aceiaşi poziţie ideologică anunţată de Marx şi Engels şi Lenin. Mă refer în primul rând la manifestul Partidului Comunist.
Chiar şi partidul lui Voronin este departe de acest manifest, s-a abătut destul de mult de la aceste principii: mă refer la lupta de clasă, la proprietatea obştească asupra mijloacelor de producţie, dictatura proletariatului, revoluţia socialistă.
Am putea spune chiar că actualul partid comunist este reformator, mai precis revizionist, dar acum mai cu seamă că noul partid comunist declară că va rămâne înrudit cu actualul Partid al Comuniştilor înseamnă că Ruslan Popa, cel care conduce noul partid comunist, nu este prea tare în ideologie şi urmăreşte în primul rând scopuri pur electorale, şi mai puţin ideologice.”
Europa Liberă: Avansaţi ideea ca ar putea fi un proiect al Rusiei. După ce Rusia prin Rogozin a dat de înţeles ca nu i-a iertat lui Voronin ca a respins Memorandumul Kozak, pare şi mai plauzibila aceasta versiune. Si nu numai din acest motiv. Este cunoscută această tendinţă a Federaţiei Ruse, atunci când se implică camuflat în procesele electorale din Moldova, să pună ouăle în mai multe coşuri. Dar dacă judecăm din aceasta perspectivă, nu credeţi că Rusia, dimpotrivă, ar trebui sa fie interesată să consolideze stânga tradiţional mai pro rusă, decât s-o dezbine în aşa fel?
Nicolae Negru: „Da, desigur din punctul de vedere al strategiei electorale e mai bine când avem un partid mai mare, dar Rusia are anumite nemulţumiri faţă de Partidul Comuniştilor, mă refer la acelaşi Memorandum Kozak, la alte atitudini ale lui Voronin. Voronin este totuşi un politician destul de ambiţios şi orgolios care nu se lasă întotdeauna manevrat, aşa cum ar dori Moscova.
Pe de altă parte, vedem că Moscova finanţează sau influenţează totuşi anumite partide, menţine relaţii cu anumite partide care sunt mai radicale decât Partidul Comuniştilor şi impresia mea este că sprijinul pentru aceste partide este dictat de dorinţa de a influenţa, de a radicaliza discursul politic pe scena din republica Moldova. Şi într-un fel de a împinge Partidul Comuniştilor lui Voronin spre o poziţie mai radicală, mai clară pro-estică decât este în timpul de faţă. Fiindcă partidul Comuniştilor mai foloseşte retorica atunci când vorbeşte despre modernizare, despre reformarea justiţiei, despre drepturile omului, despre standardele de viaţă.
Şi cred că în felul acesta, prin aceste partide-clone ale Partidului Comuniştilor s-ar putea obţine acest efect al radicalizării discursului public pe scena politică din Republica Moldova. ”
