Pentru concursul Eurovision 2014 care se desfăşoară la Copenhaga, a fost selectată şi piesa unui folkist român originar din Timişoara, Eugen Eliu. Textul piesei muzicale „Three Minutes to Earth“ (Trei minute pînă la Pămînt), scrisă de Eliu, va fi interpretată de grupul The Shin and Mariko care reprezintă Georgia la Copenhaga.
Într-un interviu difuzat pe platforma radioteleviziunii germane dedicată concursului de la Copenhaga, Eliu a declarat că ideea principală a cîntecului exprimă dorul reîntoarcerii, o întoarcere acasă pe acest „pămînt unic şi natura lui”. Totodată, mai spune Eugen Eliu, pe undeva cîntecul este îndreptat împotriva agresiunilor din această lume, inclusiv a mediului, exprimînd puţin şi ceva din ceea ce cîndva s-a numit Flower Power (adică acea mişcare muzical-culturală a protestului non-violent de la sfîrşitul anilor 1960, cunoscută şi sub denumirea generică „mişcarea hippie”).
Pe muzicienii grupului care de obicei sunt etichetaţi drept etno-jazz-işti, (Zaza Miminoşvili, chitară acustică; Zurab J. Gagnidse, bas & voce; Mamuka Gaganidse, tobe & voce, Alexander Humburidze, tobe; Mariko Ebralidse, voce), Eliu i-a cunoscut în Germania, unde a s-a stabilit la mijlocul anilor 1970. Din punct de vedere muzical, explică acelaşi Eugen Eliu, cîntecul prelucrează elemente georgiene, apoi are o parte inspirată din jazz-rock şi una mijlocie, de inspiraţie clasică, semănînd cu compoziţiile lui Bach. Totul se dizolvă într-un final cu nuanţe ce amintesc de genul pop.
Eugen Eliu a terminat în 1972 liceul la Timişoara şi a devenit student la Facultatea de Filologie din acelaşi oraş. Din acea perioadă datează şi primele sale concerte publice, pe care le începea de regulă cu un cîntec al cărui text era semnat de Johann Lippet, unul dintre fondatorii Grupului de Acţiune Banat (Aktionsgruppe Banat).
Lecturile publice ale grupului de scriitori contestatari din Timişoara, înfiinţat în 1972, au fost însoţite în următorii ani de către interpretul de muzică folk Eugen Eliu. Cîntecele lui Eliu aveau un mesaj protestatar similar textelor autorilor din Grupul de Acţiune.
Unul dintre cîntecele cu un mesaj antitotalitar evident, inspirat din evenimentele care s-au produs în urma loviturii de stat din Chile, în 1973, a fost cel intitulat „Patria sau moartea”. Textul scris de Andrei Ujică, culmina în refrenul: „Singura noastră libertate este speranţa”.
Mesajele politice de acest gen, lansate sub formă literară sau muzicală, nu au rămas neobservate de către poliţia politică.
Într-un raport semnat de colaboratorul Securităţii „Traian” (Heinz Stănescu - ACNSAS, M-FR 113848, ff. 78-78v), după o lectură care s-a desfăşurat la Bucureşti în fabruarie 1975, este consemnată şi prezenţa lui Eliu (al cărui nume apare pocit în nota amintită). Cu acel prilej s-a făcut şi înregistrarea cîntecelor din care am difuzat fragmentele incluse în această corespondenţă.
La mijlocul anului 1975, Securitatea a declanşat o acţiune de suprimare a Grupului de Acţiune care în toamna aceluiaşi an, s-a soldat cu percheziţii şi arestări. În această atmosferă insuportabilă şi ameninţătoare, Eugen Eliu s-a hotărît să plece din România.
În următorii ani, şi membrii Grupului au fost obligaţi, pe rînd, să plece, stabilindu-se în Germania.
