Intr-un articol publicat pe site-ul contributors, Victoria Stoiciu isi spune parerea in privinta etichetei pe care unii i-o pun lui Vladimir Putin: aceea ce fascist. Demonstratia e destul de alunecoasa si porneste cu o precautie: autoarea se declara alergica la usurinta cu care se eticheteaza drept fascist cam orice, in special opinii care nu convin, si se grabeste sa-i scoata de sub acuzatie, fara nicio legatura cu subiectul comentariului, pe scriitorii Mircea Cartarescu si Andrei Plesu. O alta precautie este aceea de a-si delimita termenii: fascist devine, in cazul lui Putin, post-fascist, pentru ca apoi sa fie pur si simplu „dreaptă conservatoare”. Victoria Stoiciu crede că Vladimir Putin nu e de stanga pentru că nu vorbeste in numele ideii de clasa, ci al celei de popor, de natiune. Putinismul ar avea totusi destul dintre atributele fascismului: figura liderului providențial și autoritarismul, viziunea grandomană asupra istoriei proprii și asupra misiunii istorice a națiunii, militarismul, anti-liberalismul, luând forma sexismului, a urii față de minorități și, drept urmare, și împotriva Vestului decadent și putred. Comentatoarea de la contributors uita sa se mai intoarca de unde a plecat: liderul de la Kremlin ramane etichetat in finalul articolului nu ca un post-fascist, ci ca un lider de dreaptă conservatoare, cu nuante fasciste. El este astfel asezat discret in bratele uneia dintre doctrinele fondatoare ale Occidentului.
O analiza publicata de site-ul cursdeguervnare.ro, si reluata de revista 22, il citeaza pe profesorul Valentin Naumescu cu opinia ca militantismul agresiv al separatiştilor pro-ruşi din Ucraina se va transmite prin inducţie şi celor din Transnistria, la momentul considerat „potrivit” de către Moscova. Acest moment ar urma sa fie cel al unei eventuale candidaturi a Moldovei la Uniunea Europeana. Deocamdata, Naumescu observa ca Occidentul nu e dispus sa plateasca embargoul care ar urma sa fie impus Rusiei, iar sanctiunile economice in doze mici sunt total nocive, exact ca un medicament subdozat, care mai mult întăreste „agentul patogen” şi „creează impresia de infailibilitate a acestuia”.
Armand Gosu explica in 22 de ce s-au baricadat pro-rusii din Ucraina cu atata inversunare in oraselul Slaviansk. Citand o sursa britanica, Gosu sustine ca la Slaviansk s-ar gasi un imens depozit de armament ramas din vremea Uniunii Sovietice si care ar putea inarma o forta militara considerabila in cazul unei interventii terestre a rusilor.
„La est de noi lumea ia foc, iar aici președintele și primul ministru practică un box verbal care sfârșește prin a dărâma orice credit și respect datorate ambelor funcții”, scrie Andrei Cornea in revista 22. El se refera la cele mai recente intepaturi pe care si le-au administrat public Traian Basescu si Victor Ponta pe subiectul Republica Moldova-Ucraina. In opinia lui Cornea, presedintele ar trebuie sa fie mai rezervat, sa se abtina mai mult, intrucat de la premier nu ai la ce sa te astepti. „În astfel de situații extrem de delicate, e recomandabil să dai impresia că lucrurile sunt în ordine în interiorul guvernării, chiar dacă nu sunt”, scrie comentatorul.
