Ce consecinţă au referendumurile în autonomia Gagauz Yeri asupra unor raioane cu specific etnico-sovietic ale Republicii Moldova? Vom încerca să înţelegem mai bine această problemă împreună cu expertul Veaceslav Berbeca, coordonator de proiecte la Institutul de Iniţiative sociale „Viitorul” din Chişinău.
Europa Liberă: Aţi publicat, dle Berbeca, sub auspiciile Institutului „Viitorul”, un studiu privind urmările unor referendumuri privind vectorul politic extern organizate în autonomia Gagauz Yeri asupra unor raioane cu specific aparte - trebuie să înţelegem - din R. Moldova. De fapt, cât de profund este acest fenomen de contestare din partea unei părţi a populaţiei Republicii Moldova a vectorului de integrare europeană, aşa cum s-a constatat în acest studiu ?
Europa Liberă: Şi cum anume se explică acest specific al localităţilor „problematice”, cum am observat că le calificaţi în studiu?
Veaceslav Berbeca: „În unele raioane, spre exemplu Taraclia, sunt mulţi etnici bulgari, mai bine zis etnicii bulgari domină – sunt aproximativ 60% din componenţa acestui raion. Şi este o predilecţie pentru apropierea de Rusia, în contrast cu apropierea de UE. La fel, această atitudine poate fi explicată şi în raioanele din Republica Moldova unde de fapt sunt foarte puternice poziţiile Partidului Comuniştilor din R. Moldova.
Unul din aspectele metodologice este că noi am încercat să identificăm aceste raioane în raport cu mandatele obţinute de către PCRM la ultimele alegeri locale din 2011, unde PCRM stă foarte bine. Fiindcă sunt două partide în Republica Moldova care contestă această politică a Republicii Moldova de apropiere de UE şi este vorba despre Partidul Comuniştilor şi Partidul Socialiştilor din Moldova. Acestea sunt doar câteva explicaţii.
Dar mai sunt multe lucruri care explică această atitudine: de apropiere faţă de Uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan şi de contestare a vectorului oficial al republicii Moldova.”
Europa Liberă: Oricine s-ar întreba foarte simplu în cazul, de exemplu, a raionului Taraclia, populat, cum spuneaţi, de o majoritate de etnici bulgari, sau de Autonomia Găgăuz Yeri, de unde acest lucru straniu: Bulgaria, patria istorică să spunem aşa, sau ţara spre care în mod firesc ar trebui să se orientezen etnicii bulgari din R. Moldova, Turcia, care efectuează un fel de patronat asupra autonomiei găgăuze tinde spre UE. Cum s-ar explica în acest caz aceste dispoziţii anti-UE în regiunile respective?
Altă explicaţie este că foarte mulţi dintre etnicii găgăuzi, sau bulgari, sunt în căutarea de lucru în mod special în Federaţia Rusă. Nu există bariere lingvistice pentru ei atunci când pleacă să muncească în Federaţia Rusă. Deci, Federaţia Rusă este o sursă importantă pentru ei de a-şi hrăni familiile.
De asemenea, este vorba despre influenţa foarte mare a mass-media ruse în aceste două raioane. Pentru că atât etnicii bulgari, cât şi cei găgăuzi foarte puţin cunosc limba română şi aici mass-media din Federaţia Rusă este foarte influentă.
Şi noi ştim foarte bine că au fost diferite spoturi, diferite mesaje, diferite declaraţii care au avut scop să critice UE şi să arate în termeni pozitivi Uniunea vamală.
De asemenea, sunt şi alte explicaţii, cum ar fi răspândirea diferitor mituri, de către Partidul Socialiştilor, dar şi al Comuniştilor, care spun că atunci când ne vom apropia de UE, nu vom putea vinde produsele noastre în UE, că standardele UE sunt foarte complicate şi vor fi închise foarte multe afaceri în Republica Moldova şi, dimpotrivă, dacă vom adera la Uniunea vamală, vom avea foarte multe avantaje de a face comerţ cu organizaţiile parte a acestei uniuni şi că va scădea preţul la gaze - ceea ce este iarăşi un motiv important pentru foarte multă lume să sprijine această idee de apropiere de Uniunea vamală.”
Europa Liberă: Orice problemă, odată diagnosticată, poate fi mai uşor soluţionată. Aţi identificat şi măsurile pe care ar trebui să le ea să spunem nişte autorităţi care vor să convingă populaţia că vectorului european ar fi cel corect?
Veaceslav Berbeca: „Evident am identificat mai multe măsuri pe care ar trebui să le întreprindă autorităţile Republicii Moldova. În primul rând este vorba despre necesitatea unei comunicări continue dintre autorităţile de la Chişinău şi responsabilii, reprezentanţii acestor unităţi administrative. E vorba de Găgăuzia, e vorba de Taraclia, e vorba de municipiul Bălţi. Fiindcă existenţa unei comunicări continue este şi o măsură de amortizare a acestor conflicte care pot să apară.
În al doilea rând, autorităţile R. Moldova trebuie să explice foarte bine ce înseamnă procesul de integrare europeană, să distrugă aceste mituri care sunt lansate pe teritoriul republicii Moldova în diferite raioane. Pentru că, chiar comunicând cu oamenii, înţelegem că aceste mituri într-adevăr îi sperie.
În al treilea rând este vorba despre anumite nemulţumiri de ordin economic. Aceste autorităţile vorbesc despre faptul că ar fi dezavantajate atunci când sunt alocate resursele bugetare dinspre bugetul de stat spre cele raionale, în sensul că sunt alocate insuficiente şi ei nu pot să rezolve multe probleme. Această nemulţumire a fost identificată în toate raioanele în care am purtat discuţii, inclusiv în municipiul Bălţi.”
Europa Liberă: Deci, există această frustrare că centrul ar discrimina, în sensul cel mai prost al cuvântului, regiunile respective şi ele au eu bineînţeles nemulţumiri?
Veaceslav Berbeca: „Exact. Există această atitudine. Spre exemplu, consilierii din Bălţi chiar au făcut o declaraţie pe data de 28 martie în Consiliul municipal orăşenesc prin care au spus că, de fapt, Chişinăul, prin politica pe care o promovează, nu face altceva decât să dezavantajeze municipiul Bălţi din considerente politice, pentru că la Bălţi majoritatea consilierilor sunt comunişti.”
Europa Liberă: Retorica e retorică, dle Berbeca, dar e întemeiată această nemulţumire?
Veaceslav Berbeca: „Putem spune că, formal, în multe cazuri retorica lor este întemeiată. Fiindcă, spre exemplu,din municipiul Bălţi, din tot ce se strânge, în bugetul de stat se varsă în jur de un miliard de lei. Din care, spre exemplu, anul trecut din bugetul de stat municipiului Bălţi i-au fost date 50 milioane de lei. Diferenţa este foarte mare, din care acuză bugetele oraşelor mari nu cresc şi sunt anumite frustrări şi ei spun că din această cauză nu se pot dezvolta.”
Europa Liberă: Şi soluţia ar fi descentralizare – aşa ziceţi în studiu…
Veaceslav Berbeca: „Da, descentralizarea finanţelor publice locale, pentru ca autorităţile publice locale să-şi poată soluţiona problemele, să poată strânge mai multe resurse financiare ca să-şi poată rezolva problemele lor şi ca să nu existe aceste acuzaţii la adresa guvernului. Pentru că aceasta este una din sursele contestării politicii Republicii Moldova de apropiere de UE.”
Europa Liberă: Revenind la referendumul din Autonomia Găgăuz Yeri, spuneţi în studiu că el a fost gândit ca să fie urmat de un „efect al dominoului”, adică să fie urmat de referendumuri similare şi în late localităţi cu atitudini la fel. Acum ar mai putea exista aceste intenţii, să se organizeze referendumuri în aceste localităţi, care la un moment dat au fost descurajate, cum spuneţi în studiu, de criza ucraineană şi de faptul că legislaţia R. Moldova de fapt nu admite referendumuri locale în chestiuni naţionale?
Veaceslav Berbeca: „Din câte am înţeles din discuţiile cu reprezentanţii acestor raioane, şi din cum arată evenimentele, se poate spune că astfel de referendumuri nu vor mai avea loc. Cum am spus în studiu, chiar şi legislaţia anterioară modificîărilor oricum nu acorda astfel de drepturi raioanelor de a organiza referendumuri pe tema politicii externe a republicii Moldova. Probabil ceea ce ar putea să se întâmple ar fi nişte consultări publice, dar nicidecum referendumuri în raioanele la care m-am referit.
Singurul lucru ce ar putea fi iniţiat ar fi un referendum republican. Partidul Socialiştilor are o astfel de intenţie, de a aduna semnături pentru a organiza un referendum republican pe tema aderării Republicii Moldova la Uniunea vamala şi, dimpotrivă, de a contesta atitudinea bazată pe apropierea de UE.”
Europa Liberă: În finalul acestei discuţii, am putea spune că electoratul stângii este egal cu partea de populaţie care se opune integrării europene a Republicii Moldova şi cum s-ar explica, dacă da: de ce stânga ar trebui neapărat să fie orientată spre Est?
Veaceslav Berbeca: „Corect aţi remarcat că electoratul de stânga susţine orientarea spre Uniunea Vamală. Dacă o să fim atenţi, o să putem observa acest fenomen: atunci când partidele de stânga în alegerile parlamentare au optat pentru apropierea de Rusia, sau cândva Uniunea Belarus-Ucraina, mereu aceste partide de stânga s-au bucurat de o susţinere foarte largă, în special în aceste raioane unde trăiesc multe minorităţi etnice.
Explicaţiile sunt diferite: e vorba în primul rând despre nostalgia faţă de fostă URSS, despre privilegiile multe pe care le-au avut minorităţile etnice. Spre exemplu, ruşii pe timpul URSS aveau privilegii foarte mari şi la un moment dat s-au pomenit a fi minoritari în Moldova. De aceea se poate explica de ce electoratul de stânga este pentru apropierea de Uniunea Vamală Belarus-Kazahstan-Federaţia Rusă.”
