Linkuri accesibilitate

Natalia Gherman: „Este foarte important de demonstrat că nu există o altă cale decât continuarea întocmai a acestui proces”


Pirka Tapiola, Dirk Schuebel, Natalia Gherman și Iurie Leancă la Atena, 28 aprilie 2014.
Pirka Tapiola, Dirk Schuebel, Natalia Gherman și Iurie Leancă la Atena, 28 aprilie 2014.

Valentina Ursu în dialog cu șefa diplomației moldovene.




Natalia Gherman: „A fost o apreciere la justa valoare a efortului unei echipe compuse din reprezentanții guvernului, Legislativului și ai societății civile din Republica Moldova. Această echipă a muncit trei ani și jumătate, implementând prevederile Planului de Acțiuni moldo-comunitar în domeniul vizelor care a fost divizat în două părți.

Prima parte – obligațiunile legislative; cea de a doua parte – partea de implementare a legislației noi. Aceste eforturi, aceste mecanisme create au fost, nu o singură dată, verificate de mai multe echipe de inspectori din partea Uniunii Europene, atât ai instituțiilor, cât și ai statelor membre. Și vreau să vă asigur că, dacă măcar o condiționalitate nu ar fi fost implementată întocmai, așa cum era stipulat în Planul de Acțiuni, Republica Moldova nu beneficia de decizia favorabilă în privința abolirii regimului de vize pentru cetățenii moldoveni.”

Europa Liberă: Și totuși demnitarii europeni insistă pe ideea promovării și implementării reformelor în Republica Moldova care fie că au început, fie că sunt la jumătate de cale.

Natalia Gherman: „Contează mult sustenabilitatea reformelor inițiate, inclusiv a reformelor stipulate în acest Plan de Acțiuni pe liberalizarea vizelor. Vorbim, de exemplu, de reforma sectorului de justiție și implementarea Planului de Acțiuni în realizarea prevederilor acestei reforme. Suntem la început de cale, este foarte important de demonstrat că nu există o altă cale decât continuarea întocmai a acestui proces. Și Strategia despre care vorbim este, de fapt, prevăzută până în perioada 2020, deci, sunt mai multe etape, foarte concret definite, există și angajamentul Republicii Moldova, precum și susținerea din partea partenerilor europeni.”

Europa Liberă: Deci reforma Procuraturii acum trebuie să aibă loc, alte reforme?

Natalia Gherman: „Reforma Procuraturii, Legea cu privire la activitatea ombudsmanului, implementarea întocmai a prevederilor Legii cu privire la anti-discriminare, prin crearea Consiliului Anti-discriminare, prin evaluarea și examinarea minuțioasă a fiecărui caz, a categoriilor ș.a.m.d. Există prevederi și în privința integrării în societate a minorităților naționale, planul de acțiuni privind integrarea romilor în societatea moldovenească. Și pe alte blocuri, de asemenea, sunt foarte multe stipulări care trebuie să fie continuate; activitatea poliției de frontieră, care a fost creată în conformitate cu aceste condiționalități, asigurarea controlului la frontierele Republicii Moldova, documentarea populației că ne pregătim acum să emitem pașapoartele biometrice de generația a patra.

Va trebui continuată cooperarea cu partenerii europeni în ceea ce privește lupta cu crima organizată, crima transfrontalieră și așa mai departe. Mai avem de semnat Acordul operațional cu Europol, prin care eforturile în combaterea crimei organizate, a traficului de ființe umane, vor fi coordonate și mai bine cu structurile europene.”

Europa Liberă: Demnitarii europeni anunță cu voce tare că Republica Moldova ar putea să semneze Acordul de Asociere, care include și Acordul de Liber Schimb, în iunie. Intrarea provizorie în vigoare a acestui Acord ce înseamnă, doamnă ministru?

Natalia Gherman: „Intrarea provizorie înseamnă că peste 80% din prevederile acestui Acord vor fi implementate de către Republica Moldova și Uniunea Europeană, peste două luni de zile din data semnării Acordului. Încă nu cunoaștem exact pe ce dată va fi semnat Acordul de Asociere. Deci bănuim că aceasta se va întâmpla totuşi la sfârşitul lunii iunie, atunci când va avea loc Consiliul şefilor de state şi guverne din UE.

Conform prevederilor legislative, peste două luni de zile, cea mai importantă şi mare parte a Acordului va intra în implementare provizorie, aceasta însemnând că Republica Moldova îşi începe implementarea, până la finele anului curent. Deja am convocat mai multe reuniuni atât la nivel de conducere politică a ţării, cât şi la nivel tehnic, pentru a ne pregăti să implementăm prevederile Acordului şi, în primul rând, ale Zonei de Comerţ Liber. Deoarece toate prevederile Zonei de Comerţ Liber vor fi supuse implementării provizorii de către Moldova şi Uniunea Europeană.

Aceasta însă aduce şi foarte multe avantaje, se începe sezonul de recoltă în agricultură, care va coincide cu intrarea în vigoare a prevederilor Zonei de Comerţ Liber. Aceasta ar însemna că producătorii din Republica Moldova vor putea exporta producţia agricolă pe piaţa europeană, care este de, cel puţin, 600 de milioane de consumatori, fără niciun impediment în calea comerţului liber.”

Europa Liberă: Între timp, încercaţi să explicaţi partenerilor ruşi că semnarea Acordului de Asociere nu se va răsfrânge în vreun fel asupra cooperării dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă. Pe cât de înţelegători rămân a fi ei?

Natalia Gherman: „Este important să aducem la cunoştinţă partenerilor ruşi, cât şi celorlalţi parteneri comerciali din toată lumea că, în rezultatul implementării Acordului de Liber Schimb, Republica Moldova va deveni o ţară şi mai atractivă din punct de vedere comercial şi economic, pentru toţi. Cu partenerii din CSI deja am avut o rundă de consultări, i-am informat despre obiectivele noastre, în raport cu Uniunea Europeană, prin crearea Zonei de Comerţ Liber, i-am asigurat că nu aduce niciun fel de prejudiciu acest Acord relaţiilor comerciale existente. Cu fiecare din ţara care face parte din CSI, cu Federaţia Rusă, la solicitarea partenerilor ruşi, am avut o rundă separată.

Delegaţia de experţi din Republica Moldova a fost la Moscova, la începutul lunii aprilie, runda a fost destul de constructivă, am reuşit să răspundem la toate întrebările experţilor din partea Federaţiei Ruse. Au fost solicitate mai multe consultări pe diferite domenii sectoriale, pe care, bineînţeles, le-am acceptat. Atunci când există un dialog sincer şi deschis, foarte multe presupuneri şi bănuieli sunt eliminate, din start.”


Europa Liberă: Credeţi că sancţiunile impuse de UE şi SUA Federaţiei Ruse ar putea să se răsfrângă asupra economiei Moldove?


Natalia Gherman: „Republica Moldova şi Federaţia Rusă au un Acord de Liber Schimb, care funcţionează, de mai mulţi ani, şi sperăm foarte mult că prevederile acestui Acord nu vor suferi modificări şi nu vor fi afectate relaţiile comerciale între ţările noastre. Şi, a propos, am făcut referinţă la prevederile acestui Acord, precum şi la prevederile aranjamentului care există în Organizaţia Mondială a Comerţului, unde şi Rusia, şi Moldova fac parte, la momentul când au fost interzise exporturile vinurilor moldoveneşti pe piaţa Federaţiei Ruse. Deci existenţa unor asemenea prevederi legale ne ajută în soluţionarea disputelor comerciale care au apărut, în trecut, şi pot să apară, în viitor. Preferăm să menţinem relaţiile comerciale cu Federaţia Rusă, în cadrul legal, pe care noi, în Republica Moldova, îl respectăm întocmai.”


Europa Liberă: UE este mai indulgentă cu Republica Moldova, până la alegeri, şi va fi mai exigentă după alegerile parlamentare din Republica Moldova?


Natalia Gherman: „UE are o poziţie constantă fie până, fie după alegerile parlamentare în Republica Moldova sau în alte state ale Parteneriatului Estic. Se aşteaptă continuarea reformelor în toate domeniile importante pentru viaţa politică, socială, economică. În cazul în care există un angajament politic ferm exprimat şi mobilizarea tuturor resurselor naţionale, Uniunea Europeană ne ajută destul de generos cu diferite instrumente şi mecanisme de asistenţă fie financiară, fie tehnică, fie de consultanţă. Şi, în ultima perioadă, chiar am constatat că nivelul şi gradul de implicare şi angajament al Uniunii Europene în agenda de reforme din Republica Moldova a devenit unul fără precedent.”


Europa Liberă: În ce condiţii Republica Moldova poate depune o cerere pentru a solicita statutul de candidat pentru aderare la Uniunea Europeană? Şi când ar putea să se întâmple acest lucru?


Natalia Gherman: „Implementarea exemplară a prevederilor Acordului de Asociere, a Zonei de Comerţ Liber între Moldova şi Uniunea Europeană, timp de câţiva ani de zile, ne va permite, în primul rând, să avansăm în ceea ce priveşte parcursul nostru european, să facem cu adevărat ireversibil procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Şi, totodată, vom deveni mult mai eligibili în ceea ce priveşte depunerea cererii de candidat pentru aderare la Uniunea Europeană. Acesta este un proces care ar trebui să se desfăşoare conform etapelor prin care au trecut şi alte ţări din Europa Centrală, de Est, Statele Baltice.

Noi nu considerăm că pentru noi ar trebui să existe un alt mecanism sau altă cale, dorim să repetăm exemplul acelor state care au dat dovadă şi de maturitate politică, dar şi de un proces de reforme cu mobilizarea şi susţinerea societăţii şi au devenit ţări membre ale Uniunii Europene, în ultimul deceniu.”


Europa Liberă: Doamnă ministru, în ce condiţii poate creşte numărul euro-optimiştilor?


Natalia Gherman: „Numărul euro-optimiştilor va creşte atunci când vor fi mai multe rezultate concrete, în urma procesului de integrare europeană pentru fiecare cetăţean. Şi aici aş vrea să menţionez evenimentul istoric care s-a produs, pe 28 aprilie curent – a intrat în vigoare decizia privind liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova. Fiecare

R. Moldova a revenit cu adevărat la normalitate, într-un domeniu atât de important pentru fiecare dintre noi – mobilitatea sporită a cetăţenilor în spaţiul european...

dintre noi a fost nu doar fericit, dar şi foarte mândru pentru ţară, pentru munca enormă depusă de cei care au negociat şi au implementat acest proces, dar şi pentru susţinerea fiecărui cetăţean, că eu nu cred că cineva a rămas indiferent.

Mie mi se pare că Republica Moldova cu adevărat a revenit la normalitate, într-un domeniu atât de important pentru fiecare dintre noi – mobilitatea sporită a cetăţenilor în spaţiul european. Moldovenii au recăpătat nu doar posibilitatea de a circula fără vize, dar şi demnitatea, demnitatea pentru noi ca popor şi demnitatea pentru fiecare dintre noi ca cetăţean… Atunci când noi alegem unde şi când trebuie să plecăm, atunci când nu sunt impedimente în calea mobilităţii, create artificial, atunci cu adevărat ne simţim liberi.”


Europa Liberă: Doamnă Gherman, procesul de eurointegrare poate face mai constructiv dialogul dintre Chişinău şi Tiraspol?


Natalia Gherman: „Fără îndoială. Beneficiile procesului de integrare europeană a Republicii Moldova sunt deschise pentru toţi cetăţenii ţării, indiferent unde locuiesc. Constatăm, în ultima perioadă, o solicitare sporită pentru paşapoartele Republicii Moldova din partea populaţiei care locuieşte în stânga Nistrului, deoarece cetăţenii de acolo au văzut rezultate tangibile, concrete, pentru fiecare dintre ei şi, poate, pentru prima dată, au crezut în succesul acestui proces de integrare europeană.”


Europa Liberă: Dialogul politic dintre Chişinău şi Tiraspol poate pune la bază acest subiect – eurointegrarea?


Natalia Gherman: „Mie mi se pare că atitudinea şi reacţia cetăţenilor simpli care locuiesc în regiunea transnistreană va trebui să fie un element de bază care, în mod normal şi logic, ar trebui să motiveze şi conducerea politică a regiunii în ceea ce priveşte continuarea dialogului politic. Cei care nu vor sau nu pot auzi mesajele oamenilor pentru care, în mod normal, trebuie să lucreze, nu merită să fie la conducere şi nu merită să continue acest proces. În asemenea caz, procesul se va desfăşura de dragul procesului şi nu pentru a obţine rezultate concrete pentru oamenii care aşteaptă asemenea rezultate.

Bineînţeles, trebuie să muncim în continuare, pentru a face Republica Moldova, mai ales, malul drept al Nistrului şi mai atractiv pentru cei care locuiesc în regiunea transnistreană. Şi tot ce facem împreună cu UE este tocmai îndreptat spre modernizarea, transformarea şi dezvoltarea întregii ţări. Mai multe proiecte finanţate de Uniunea Europeană au fost deja realizate, mai mulţi kilometri de drumuri naţionale au fost reabilitate. Şi această activitate va continua şi pe viitor. Poduri au fost reconstruite, mai multe proiecte sociale au fost finanţate pentru cetăţenii care locuiesc în diferite regiuni ale Republicii Moldova. Şi, nu în ultimul rând, Republica Moldova, în această perioadă, din 2009 încoace, a devenit o ţară cu adevărat democratică, cu adevărat liberă, unde se respectă drepturile şi libertăţile fundamentale ale fiecărui cetăţean, unde oamenii nu sunt discriminaţi pe niciun criteriu, unde presa activează în condiţii libere şi independente.

Poată nu realizăm că acesta este un mare succes al societăţii noastre, atât de firesc este pentru noi sentimentul de libertate, libertate în acţiuni, în exprimare, în gândire. Însă, dacă facem comparaţie cu ceea ce a fost înainte, până în 2009, sau dacă facem comparație cu situația existentă, în alte state ale Parteneriatului Estic, de exemplu, comparația este categoric în favoarea Republicii Moldova.”


Europa Liberă: Dialogul cu opoziția comunistă poate duce la aceea că ideea de eurointegrare va deveni una națională?


Natalia Gherman: „Aș dori foarte mult să văd acest lucru, cât se poate de repede, în Republica Moldova. Tocmai discutasem cu speakerul Parlamentului georgian care a fost în vizită oficială, în țara noastră și care a povestit despre existența unui consens național în Georgia, în susținerea integrării europene și euroatlantice a statului georgian. În Comisia pentru

Ar trebui să muncim foarte mult în continuare ca să informăm societatea despre avantajele adevărate ale procesului de integrare europeană...

politică externă, în Parlamentul Georgiei, sunt mai multe discuții despre pași tactici pe care trebuie să îi întreprindă statul, în atingerea acestui obiectiv. La noi însă lucrurile stau diferit, aceasta mă îngrijorează foarte mult.

Deși suntem o țară cu asigurarea pluralismului de opinii și de interese, și de viziuni, noi ar trebui să muncim foarte mult în continuare ca să informăm societatea despre avantajele adevărate ale procesului de integrare europeană. Nu e nevoie de mituri, nu e nevoie de presupuneri sau bănuieli, e nevoie de a aduce la cunoștința fiecărui cetățean despre dificultățile, dar și despre avantajele acestui proces: ce a adus integrarea europeană societăților din Europa Centrală, Europa de Est, cât de mult au avut de câștigat oamenii, cât de mult a crescut economia acestor țări, cât de mult s-au simțit cetățenii în siguranță, deoarece este și aspectul acesta de politică comună de securitate și de apărare.

Și atunci când vorbim de Republica Moldova, noi acum încercăm să promovăm aceste reforme, într-un context regional destul de complicat. Și sentimentul de vulnerabilitate a fiecăruia dintre noi – contează și aceasta în analizele pe care le facem despre procesul de integrare europeană.

Deci, toate acestea luate împreună și aduse la cunoștința populației, este și datoria noastră, a clasei politice, a guvernării, ceea ce încercăm să facem acum mult mai activ, decât în anii precedenți. Dar obiectivul este de a permite fiecărui cetățean să facă o alegere bine informată despre modelul de dezvoltare a propriei țări de mai departe. Și atunci când cetățenii vor fi chemați să voteze pentru viitorul țării, la alegerile parlamentare, din toamna acestui an, fiecare ar trebui să fie informat și conștient pentru ce va vota, în noiembrie 2014.”

XS
SM
MD
LG