Linkuri accesibilitate

R. Moldova - „temă de campanie preferată a marilor partide de la Bucureşti, fie ele de stânga sau de dreapta” (Adevărul)


„NATO trebuie să dea clar de înțeles Rusiei că este dispusă să meargă la război, dacă Rusia vrea război” (S. Voinescu/Evenimentul zilei).



Intr-un text aparut pe blogurile Adevarul, Marius Dorin Lulea reclama un detaliu din formularul de recensamant comunicat de autoritatile din Republica Moldova. „Termenii de naţionalitate şi de apartenenţă etnică sunt trecuti la aceeaşi rubrică, ca şi cum ar defini acelaşi obiect. Acest lucru reprezintă o încercare jalnică şi în cel mai pur stil comunist de a legitima o falsă naţiune civică moldovenească prin confundarea etniei cu naţionalitatea”, scrie autorul. O varianta initiala a acestui punct din formular a fost inaintata intr-un proiect de lege propus de deputatul Ana Gutu, numai ca, explica autorul articolului, din proiect n-a mai ramas mare lucru de-a lungul procesului legislativ.

Tot in Adevarul, Sebastian Zachmann se ocupa de subiectul Republica Moldova ca „tema de campanie preferată a marilor partide de la Bucureşti, fie ele de stânga sau de dreapta”. Cel mai mult ar exploata acest filon Partidul Miscarea Populara, care ar putea sa si aiba cel mai bun raspuns din partea alegatorilor din stanga Prutului, crede autorul.

Occidentul se gaseste intr-o pozitie ingrata fata in fata cu situatia din Ucraina, dupa ce acordul de la Geneva a fost cu nonsalanta calcat in picioare de Rusia, constata Sever Voinescu in Evenimentul zilei. El crede ca Vestul are o singură opțiune realistă pentru a opri Rusia: „NATO trebuie să dea clar de înțeles Rusiei că este dispusă să meargă la război, dacă Rusia vrea război. Îmi dau seama cât de grav este ceea ce spun, adauga comentatorul. Dar trebuie să pricepem că marea slăbiciune a Vestului este exact aceea că dă toate semnele că nu va merge la război nici măcar dacă Rusia îl va începe”.

Si Valentin Naumescu inclina sa creada ca asa stau lucrurile. Intr-o analiza publicata pe contributors.ro, el spune clar ca „Occidentul nu este pregătit să plătească acum imensele costuri aferente combaterii pretenţiilor Rusiei în Estul Europei”. Sanctiunile sunt o masura posibila, dar sunt „prea scumpe” şi chiar „nerealiste”, în termeni financiari sau de vieţi umane. Ele ar echivala „aproape cu automutilarea bunăstării naţiunilor euro-atlantice”.

Indirect, analistul Armand Gosu explica in revista 22 de ce stau astfel lucrurile: pentru ca in Ucraina se duce acum un razboi hibrid - si defineste termenul: un razboi in care agresorul „se folosește de grupări paramilitare, de luptători individuali, populație locală din statul împotriva căruia duce războiul, însă neagă categoric că ar avea o înțelegere cu aceste organizații sau că le-ar coordona”. O caracteristica a razboiului hibrid, mai arata Gosu, este fap­tul împlinit. Așa s-a întâmplat în Cri­meea. Că statele membre UE și SUA nu recunosc anexarea peninsulei la Rusia nu în­seamnă că, de facto, acest lucru nu s-a realizat.

In opinia lui Armand Gosu, Rusia ar putea merge pe cel putin trei scenarii. Cel mai grav dintre ele ar fi sa-si continue expansiunea spre tarile baltice. Putin probabil totusi, dar nu se stie niciodata. Comentatorul aminteste in finalul articolului o marturisire facuta mai demult de Vladimir Putin, intr-un interviu: cand a fost recrutat ca ofiter KGB, s-a notat in dosarul lui ca „nu conș­tientizează gravitatea pericolelor”.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG