Linkuri accesibilitate

Antonița Fonari: „Cetăţeanul trebuie să aibă posibilitatea şi dreptul să zică unde să se ducă banii lui”


Organizaţiile neguvernamentale vor ca până la alegeri să fie adoptată legea prin care ar putea primi 2 la sută din impozitul plătit de cetăţeni.



Reprezentanţii Consiliului Naţional al ONG-urilor din R. Moldova au ajuns la concluzia că în ultimii doi ani s-a îmbunătăţit colaborarea cu autorităţile, este mai multă transparenţă în multe procese de luate a deciziilor, chiar dacă uneori pe ordinea de zi a guvernului sunt incluse subiecte care nu au fost supuse dezbaterilor publice. Acum, organizaţiile neguvernamentale vor ca până la alegeri să fie adoptata legea prin care ar putea primi 2 la sută din impozitul plătit de cetăţeni iar după alegeri îşi propun să urmărească mai atent traseul prin parlament al proiectelor de legi.Tamara Grejdeanu relatează.

La mai bine un an de la intrarea în vigoare a foii de parcurs pentru implicarea organizaţiilor obşteşti în actul guvernării, s-a ajuns la concluzia că planul de acţiuni a fost realizat în proporţie de maxim 15 la sută. Unul din obiectivele restante se referă la susţinerea financiară a organizaţiilor neguvernamentale şi anume viabilitatea serviciilor prestate de acestea. Antoniţa Fonari, vicepreşedinta Consiliului Naţional de Participare este de părere că miza autorităţilor, cum ar fi integrarea europeană, cere transparenţă, organizaţii obşteşti active iar cetăţeanul simplu să poată înţelege cum se cheltuie banul public şi să poată susţine serviciile pe care nu i le oferă statul ci ONG-urile:

„Nu s-a făcut nimic pentru a oferi durabilitate serviciilor organizaţiilor neguvernamentale în momentul când donatorii s-au retras. Şi sunt servicii comunitare pentru persoanele cu dizabilităţi, pentru copii, pentru persoanele în etate, pe care ONG-ul nu-l mai poate păstra, Guvernul nu-l poate prelua, dar nici nu-l susţine. Cetăţeanul trebuie să aibă posibilitatea şi dreptul să zică unde să se ducă banii lui. Dacă el consideră că trebuie să se ducă pentru un serviciu comunitar, administrat de un ONG, acest lucru trebuie să se întâmple şi să nu avem tot felul de mişmaşuri cu a fost anul trecut şi de fapt, guvernanţii nu sunt foarte corecţi, nu sunt transparenţi.”

Anul trecut, odată cu extinderea listei recomandărilor din partea ONG-iştilor către legislativ a crescut şi numărul de propuneri acceptate de Parlament. Preşedintele Parlamentului, Igor Corman, considera ca este cat se poate de firesc sa fie luat in calcul mediul asociativ care, constata seful legislativului reprezintă un barometru de stare al cetăţenilor. El a mai spus că sugestiile venite de la exponenţii acestor centre de expertiză sunt necesare pentru abordarea echitabilă a problemelor, referindu-se în context la controversele iscate în jurul unor modificări aprobate de legislativ la finele anului trecut:

„Atunci când în parlament au fost luate anumite decizii care au provocat reacţii negative din partea societăţii, mai multe aspecte care ţin de politica bugetar-fiscală, la sfârşitul anului trecut vă amintiţi cum s-a discutat legea cu privire la cele două procente. Înţelegem cu toţii că trebuie să facem toţi ceea ce ne stă în puteri ca astfel de cazuri să nu se mai repete pe viitor, Este în interesul nostru comun să profităm de toată expertiza din partea societăţii civile.”

Preşedintele legislativului susţine că în următoarea etapa a strategiei autorităţile se vor orienta şi spre îmbunătăţirea dialogului cu omul de rând. Implicarea cetăţenilor în actul decizional este şi una din doleanţele reprezentanţilor mediului neguvernamental.

Alexei Buzu, preşedintele Consiliului Naţional al ONG-urilor spune că îşi propune ca tot mai multe ONG-uri sa ajungă în regiuni rurale şi să încurajeze oamenii să participe la luarea deciziilor:

„La nivel local autorităţile publice încă nu dispun de instrumente şi nu sunt atât de deschise pentru a oferi cetăţenilor posibilitatea să influenţeze procesul decizional. Acest lucru este foarte important în contextul procesului de descentralizare , inclusiv în procesul de descentralizare a finanţelor publice. Noi aşteptăm ca din 2015, consiliilor locale, autorităţile publice locale să aibă mai multă putere de a decide cum se formează bugetul şi atunci există riscul ca unele părţi ale comunităţii să fie practic ignorate, prin faptul că serviciile nu se oferă, infrastructura nu este dezvoltată.”

Alexei Buzu spune că organizaţiile neguvernamentale intenţionează să intervină nu doar ocazional în activitatea parlamentului ci sistematic, metoda deja testata la monitorizarea ordinei de zi a cabinetului de miniştri.

  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

Previous Next

XS
SM
MD
LG