Linkuri accesibilitate

Vasile Carauș: „Nu întotdeauna se ţine cont de ceea ce vrea persoana care trăieşte la sat”


Valentina Ursu în dialog cu șeful Uniunii cooperației de consum din Moldova.



Uniunea cooperației de consum din Moldova este o organizație din care fac parte 172 de agenți economici de tip cooperativă cu o vastă rețea de magazine și câteva mii de angajați mai ales în provincie. Șeful Uniunii, Vasile Carauș îi declara astă vară Valentinei Ursu că rețeaua sa s-a inspirat cu succes din experiența din Suedia și că ar fi modernizat multe magazine sătești. Acum, Carauș i-a spus tot Valentinei Ursu că ar vrea să preia experiența Germaniei.

Europa Liberă: Cooperația de consum totuși e mai mult pentru oraș sau pentru sat?

Vasile Cărăuș:
„Cooperația de consum a fost creată de către cei care locuiau la sate. Majoritatea au creat cooperative locale mici. Prima cooperativă în Moldova a apărut în anul 1868. În Republica Moldova, cooperativele s-au răspândit absolut în toate raionale și sunt și astăzi.”

Europa Liberă: Dar nu ați ajuns în fiecare localitate sătească.

Vasile Cărăuș:
„Cooperativele sunt create benevol de către membrii asociați. Acolo unde membrii asociați au interes, ei se cooperează și încep să lucreze atât în cooperative de consum, în cooperative agricole, în cooperative de producere și cooperative de acordare a serviciilor. Este altceva că noi suntem Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum, respectiv, ne ocupăm și cu producerea, și cu serviciile și altele. Dar este greu de spus că sunt sate unde nu e nicio cooperativă. Lumea se cooperează, este o formă bună de activitate, dă rezultate.”

Europa Liberă: Ați încercat să aduceți modele occidentale aici, pentru ca să prindă rădăcini. Acolo rezultatele sunt diferite decât cele pe care le înregistrați dumneavoastră?

Vasile Cărăuș:
„Noi dintotdeauna am avut legături mai strânse decât alte organizații și alte întreprinderi cu cele similare internaționale. Noi suntem membri ai Alianței Internaționale [a Cooperativelor], din 1993, participăm la alegerea conducerii și noi suntem vizitați de diferiți experți în domeniu, din diferite țări, inclusiv din America și din Germania, avem proiecte separate cu Suedia, Ungaria, România. Statutele cooperativelor noastre de consum sunt aproape identice, după un statut cadru al Alianței Internaționale. Chiar avem cooperare, la acest capitol, mai mult decât atât, într-o serie de state, sunt legi ale cooperației. Noi, ca și câteva state din regiune, avem lege specială, Legea Cooperației de Consum. Legea este puțin învechită, s-au mai făcut modificări, continuăm acum să lucrăm și lucrăm și cu cei din Europa referitor la promovarea unor articole noi și îmbunătățirea cadrului juridic.”

Europa Liberă: Unii spun că veniturile, pe care le înregistrați, sunt destul de bune, cum vă reușește?

Vasile Cărăuș:
„Scopul nostru este de a deservi populația, pentru aceasta au fost create cooperativele. Și avem intenția permanent să creștem aceste volume. Cifra de afaceri depășește un miliard de lei.”

Europa Liberă: Ce faceți cu acești bani?

Vasile Cărăuș:
„Banii merg, în primul rând, la renovare, mai mult de 800 de magazine sunt deja reparate, reutilate și modernizate. Sunt magazine la care s-au cheltuit pentru renovare 300 mii de lei, dar sunt magazine unde s-a cheltuit și un milion de lei și peste un milion. De exemplu, avem în Leova un magazin, care are suprafața de 750 de metri pătrați și avem intenția să-l extindem, în acest magazin, numai marfă este de două milioane de lei pentru a asigura circulația și a face ca magazinul să fie competitiv, să poată lumea să intre, când dorește și să găsească tot ce-și dorește. În special, în centrele raionale mici, așa cum am numit, Leova sau altele, dar noi nu putem să lăsăm oamenii în voia sorții, nu spunem că noi suntem responsabili pentru crearea condițiilor normale pentru oameni, dar suntem printre ei. La fel, avem magazine destul de mici, dar tot au nevoie de reparație, de exemplu, la Căușeni, un magazin mic, de 100 de metri pătrați dă circulație de 600-700 de mii lei, circulație lunară. A propos, merge cu încetul înspre cele mai mari magazine de la Leova, de la Comrat, altele care au trecut deja de un milion circulație lunară. Cei de la Vorniceni, de la Căușeni sunt la nivel de 700-800 de mii de lei circulație lunară, pe o suprafață de 100 metri pătrați. Concurenți sunt mulți, care și cum lucrează nu putem să spunem, că noi suntem deschiși și transparenți pentru toată lumea și credem că și ceilalți sunt la fel, dacă am avea un interes, am putea să vedem care și ce circulație lunară are.”

Europa Liberă: Vă axați mai mult pe importuri, pe exporturi? Unde e gradul de profitabilitate mai mare?

Vasile Cărăuș:
„Profitul se obține atunci când se trece la un sistem de lucru complex. Am o experiență mai veche și ne-am convins că, atunci când avem posibilitate să prelucrăm, de exemplu, produsele agricole, să le exportăm și să le vindem atât în rețeaua de export, cât și în cea locală. Și anume aici este posibilitate de avut venituri mai mari, sunt rezerve și noi am început să le valorificăm. De exemplu, noi ne ocupăm cu colectarea nucilor, cu colectarea mierii de albini, iată, la capitolul acesta, mergând în Europa, pe piața de desfacere, fiindcă realizăm miere de albini în Cehia, Italia, Ungaria, România, Germania și au apărut niște cerințe adăugătoare. Ne-am adresat la Ministerul Agriculturii, care ne-au ajutat să elaborăm documente corecte și facem utilările respective, să avem utilajul respectiv, ca să putem prelucra această miere. Și noi lucrăm acum cu fiecare apicultor aparte și facem investiții, avem laboratorul nostru specializat, deci, am avut un credit preferențial, atras din afară. Deci reutilările le-am făcut la recomandarea specialiștilor în domeniu din Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Volumul exporturilor astăzi la cât se cifrează?

Vasile Cărăuș:
„De la începutul anului, avem peste 100 de tone de miere de albini exportate. Cine știe prețurile, își face mai departe calculul. Totodată, mergem înspre importul la ceea ce avem nevoie. Nu are rost astăzi noi în cooperația de consum să creăm niște întreprinderi care, de exemplu, să producă marfa din metal sau din masă plastică, sau din altceva. Luăm tot ce este în țară, a propos, noi suntem cei care am avut chiar niște cerințe față de unii conducători, ca în magazinele noastre să se vândă preponderent marfă autohtonă, le recomandăm și cerem, într-un fel, și ne reușește, vreau să spun, că lucrăm mai mult cu cei de pe loc. În primul rând, sunt mai mici cheltuielile, din import parcă spunea lumea că câștigă mult, dar sunt niște cheltuieli mari, atunci când se respectă totul. Dar la noi totul se respectă, că nu poate să fie altfel, eu am în vedere în genere. Și, iată, îmbinăm exportul și importul și avem venituri și dintr-o parte, și din alta, dar venitul se creează datorită faptului că marfa care este în magazine este competitivă. Nu este un secret că mai avem și unele cadre care vor, cât mai repede, să câștige cât mai mult și de multe ori adaosul comercial este mărit, atunci marfa nu se vinde. Dar este şi partea a doua a lucrurilor, noi avem o serie de produse la care adaosul comercial de către stat este limitat la 20%. Toată lumea înţelege, la pâine este limitat adaosul comercial 10% şi rentabilitatea 10%.”

Europa Liberă: Dar la ţigări?

Vasile Cărăuş:
„Dar la ţigări, care nu este un produs vital, întrebarea acesta se pune permanent şi nu se rezolvă.”

Europa Liberă: Dar de ce nu se rezolvă, domnule Cărăuş?

Vasile Cărăuş:
„Nu sunt eu acel care pot să le rezolv. Noi înaintăm documentele, oficial, la organele oficiale, unde, până la moment, nu s-a găsit rezolvare. Probabil, sunt alte probleme pe care noi nu le ştim. Probabil, cineva luptă cu contrabanda, cineva luptă cu alte fărădelegi. Deci noi nu putem să le ştim pe toate, nu le vedem pe toate. Noi luăm marfa direct de la Tutun-CTC, adică nu chiar direct, că ei au introdus un sistem intermediari, de aşa-numiţi distribuitori oficiali şi cu nişte condiţii foarte drastice şi noi nu avem încotro, odată ce nu există altă ordine, o fac ei. Şi vindem ceea ce putem vinde. În afară de acesta, sunt multe alte lucruri care, la prima vedere, par stranii. Parcă venim la economia de piaţă, dar ne străduim într-atât să o reglementăm şi să o reglementăm aşa cum vor unii sau cum vor alţii. Adică, nu întotdeauna se ţine cont de ceea ce vrea persoana care trăieşte la sat şi cum ar fi mai bine să-i uşurăm viaţa. Ce e drept, guvernul actual face paşi concreţi spre transpunerea a ceea ce este în Europa la noi în Moldova. Şi deja se simte o mişcare, dar este încă mult de lucru. Şi, probabil, trebuie mai energic în acest domeniu, chiar noi să venim cu iniţiative şi, poate, să fim mai insistenţi.”

Europa Liberă: Care este ţara de unde aţi putea aduce cea mai bună practică în cooperaţia de consum, domnule preşedinte?

Vasile Cărăuş:
„Germania. Are peste 2200 de cooperative care se ocupă cu producerea. La fel, peste 2000 care se ocupă cu agricultura, cooperative agricole. Plus, Germania, ca şi multe alte state, mai are şi cooperative financiare, sub 2000, dar există aceste cooperative. Aceste cooperative financiare există şi în Italia, şi în Austria, şi în Polonia. O parte dintre ele le-am studiat personal, practica lor, cum activează, am avut ocazia să stau de vorbă cu conducerea acestor cooperative. Este un lucru foarte bun şi, totodată, Germania, în componenţa Uniunii Centrale, au şi cooperative de consum – 800 la număr. Pentru noi este un model pe care îl studiem. A doua ţară cu care noi colaborăm, de mult timp, este Suedia, având proiecte, elaborând concepte concrete deja, am spus anterior, conceptul magazinului, avem conceptul reţelei „Coop-prim”, conceptul reţelei „Coop-plus”. Este un început de cale, dar pe care se merge înainte. La fel, toate aceste ţări din nord, care activează împreună în „Coop Nord” atât Suedia, Olanda şi Norvegia, sunt lucruri bune, adică o cooperare de acum la nivel internaţional. Ceea ce s-a încercat cândva, a fost creată Liga Ţărilor CSI şi ea a început să funcţioneze, întru-un fel, dar birocraţia care era în Uniunea Sovietică a rămas acolo şi multe lucruri să făceau formal. Este foarte interesant ceea ce fac cei din India şi din Singapore. Dar noi nu avem, la moment, posibilitatea să traducem în viaţă principiile care sunt acolo. Probabil, şi numărul de membri asociaţi şi economia pe care o avem astăzi nu ne permit să facem alţi paşi. Dar suntem în căutare.”

Europa Liberă: Câţi angajaţi aveţi? Şi ce salariu are astăzi un lucrător din domeniul cooperaţiei de consum?

Vasile Cărăuş:
„În prezent, avem în jur de 6000 de angajaţi, salariile medii sunt peste 2700. Optimizări se mai cer şi trebuie să pregătim cadrele. În ultimul timp, mergem spre întinerirea colectivului. Până nu demult, noi angajam absolvenţi de la instituţiile noastre, de la Colegiul Cooperatist care, a propos, în acest an va împlini 70 de ani. Este una dintre primele instituţii de învăţământ mediu de specialitate. Absolvenţi acestui Colegiu sunt foarte bine pregătiţi şi acum mulţi dintre ei lucrează peste hotare, pe specialitatea respectivă. Dacă este vorba de tehnologii în alimentaţie publică, în tehnologie şi lucrează, în ţări dezvoltate cum sunt Canada, America, nu mai vorbesc de Europa. Şi avem şi Universitatea Cooperatist Comercială, care pregăteşte persoane cu studii superioare. Acum angajăm absolvenţi de la instituţii şi din afara ţării. Deci experienţa aceasta de a atrage din diferite instituţii de învăţământ absolvenţii este destul de utilă. Şi avem şi rezultate, avem angajaţi pe care i-am luat de pe băncile universităţii şi acum sunt conducători, directori de întreprinderi, preşedinţi de cooperative.”
XS
SM
MD
LG