Aleksander Kwasniewski:„De ce nu? Moldova - parte a Uniunii Europene şi în acelaşi timp având relaţii foarte bune cu Rusia”

Zilele acestea au venit la Chişinău foştii preşedinţi ai Poloniei, Serbiei şi Albaniei pentru a susține integrarea europeanã a Republicii Moldova. În afară de întâlniri cu oficiali moldoveni, cei trei foşti preşedinţi au participat marți la o dezbatere cu studenţii Facultăţii Relaţii Internaţionale a Universităţii de Stat. Într-un interviu acordat Dianei Răileanu, fostul preşedinte polonez Alexandr Kwasniewski, singurul din cei trei a cărui ţară face parte din Uniunea Europeană, a vorbit şi despre impactul crizei ucrainene asupra planurilor de integrare europeană moldoveneşti.

Europa Liberă: Dle Kwasniewski, Polonia este unul dintre co-autoarii Parteneriatului Estic. Atunci când a fost creat conceptul acestui parteneriar, a fost luat în calcul interesul Federaţiei Ruse în regiune?

Aleksander Kwasniewski: „Interesul Federaţiei Ruse în această regiune nu reprezintă o noutate, este evident mai ales din punct de vedere storic şi politic. Însă ideea Parteneriatului Estic a fost să acordăm suportul necesar ţărilor care vor să aibă relaţii mai apropiate cu Uniunea Europeană. Relaţia fiecărei ţări în parte cu UE poate fi diferită. Unele ţări îşi doresc aderarea la UE, ne referim la Republica Moldova sau Ucraina. Alte ţări, ca Belarus, de exemplu, ţintesc doar o colaborare economică mai strânsă cu UE. Prin urmare, Parteneriatul Estic nu presupune, în final, obţinerea statutului de ţară membră a UE, nu. Depinde de dorinţa fiecărui stat în parte. Desigur, Federaţia Rusă are dreptul să fie activă în această regiune, însă nu are dreptul să spună ţărilor ce trebuie să facă. Dacă majoritatea cetăţenilor din Ucraina sau Republica Moldova îşi doresc să semneze Acordul de Asociere cu UE, este necesar să fie lăsate să facă acest lucru, este dreptul suveran al unei ţări şi al unei naţiuni. Din păcate, Rusia încă mai gândeşte într-o manieră învechită, de super-putere, şi îşi doreşte să păstreze foarte multe ţări din zona de est a Europei în sfera sa de influenţă politică. Acest lucru, din punctul meu de vedere şi cred şi al democraţilor din toată lumea, nu poate fi acceptat.”

Europa Liberă: Dle Kwasniewski, Polonia şi-a asumat rolul de avocat pentru Ucraina, în calea sa de apropiere de UE. Ce poate face astăzi Polonia pentru a proteja această ţară, astăzi pe punctul de a fi dezmembrată?

Aleksander Kwasniewski: „În primul rând, cetăţenii polonezi sunt solidari cu ucrainenii. Guvernul nostru îndeamnă puterile internaţionale să acorde în continuare o atenţie sporită Ucrainei, să introducă sancţiuni economice clare pentru Federaţiă Rusă, mai ales după anexarea Crimeei, explicăm partenerilor europeni importanţa Ucrainei şi de ce trebuie să condamnăm politica agresivă a Federaţiei Ruse. De asemenea, trebuie să oferim un suport mai clar ucrainenilor, noului guvern şi preşedintelui care va fi ales în mai, mai ales pentru că Ucraina se află într-o situaţie economică foarte dificilă, are nevoie de fonduri suplimentare, are nevoie de credite pe termen lung, are nevoie de reforme. Polonia o poate susţine pe calea acestor reforme, pentru că experienţa noastră de aderare la UE este foarte recentă. Ştim foarte bine cum se poate reforma justiţia, economia, deci, cred că Polonia face foarte multe pentru a ajuta Ucraina în această situaţie dificilă în care s-a pomenit. ”

Europa Liberă: Sunt voci care spun că în Republica Moldova se poate repeta scenariul din Ucraina? Credeţi că e posibil?

Aleksander Kwasniewski: „Sper că nu. Cazul Crimeii este unul aparte, însă îmi pot imagina cu uşurinţă că presiunea economică şi politică asupra Republicii Moldova pot crea împiedimente Guvernului şi oamenilor de aici, şi chiar poate stopa aspiraţiile europene ale ţării. Ştiţi, dacă sunt blocate exporturile spre Federaţia Rusă, consecinţele vor fi imediate, însă apropierea de Uniunea Europeană presupune beneficii pe termen lung, prin urmare, e mai uşor să introduci un embargo pentru vinuri, decât să investeşti într-o ţară pentru a o reforma. Cred că scenariul din Crimeea este dificil să fie aplicat şi în altă parte, însă mă tem că dacă Federaţia Rusă îşi doreşte, poate să încetinească şi chiar să oprească procesul de integrare europeană al Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Georgia, Ucraina, Republica Moldova, toate au încercat să colaboreze mai strâns cu NATO. În consecinţă, au atras nemulţumiri din partea Federaţiei Ruse. În prezent, vedeţi vreo soluţie?

Aleksander Kwasniewski: „Cred că toate colaborările dintre NATO şi aceste ţări trebuie să continuie. Însă cred că este o greşeală să se vorbească, la moment, despre o extindere NATO. Situaţia în regiune este prea fragilă şi sensibilă. În schimb putem oferi o colaborare mai strânsă cu Uniunea Europeană, pentru că o asemenea colaborare este importantă nu doar din punct de vedere economic, dar şi pentru asigurarea securităţii acestor ţări. În concluzie, cred că colaborarea care există astăzi între NATO şi aceste ţări este una foarte bună, nu cred că ne putem aştepta la mai mult. Însă mă aştept la mai multe de la colaborarea cu Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Credeţi că este o utopie să credem că Republica Moldova poate avea relaţii bune cu Federaţia Rusă şi în timp să devină mai apropiată de Uniunea Europeană?

Aleksander Kwasniewski: „Dacă am trăi într-o lume normală, acest lucru mi s-ar părea foarte realistic. De ce nu? Moldova - parte a Uniunii Europene şi în acelaşi timp având relaţii foarte bune cu Federaţia Rusă. Dacă foarte multe ţări din UE şi chiar membre NATO pot avea relaţii excelente cu Rusia, mă refer la Germania, Italia, Franţa, Olanda, de ce acest lucru este imposibil în cazul Ucrainei sau Republicii Moldova? Însă dacă ţinem cont de istoria şi specificul regiunii, lucrurile se schimbă radical. Aici, în Chişinău, sunt foarte mulţi vorbitori de limbă rusă şi, din păcate, dl Putin a decis să utilizeze sentimentele şi resentimentele etnicilor ruşi de aici pentru a-și satisface politica personală. Sincer vorbind, este visul meu să văd într-o bună zi că nu doar Republica Moldova va avea relaţii foarte bune cu Federaţia Rusă, dar că vom avea şi Rusia foarte apropiată de UE. Într-un final, este important să spunem că şi Rusia este o ţară europeană, e adevărat, una foarte specială. Însă, vom vedea ce se va întâmpla, pentru că politica pe care o duce astăzi dl Putin este una de opoziţie.”


Europa Liberă: În două săptămâni, cetăţenii moldoveni vor putea beneficia de un regim liberalizat de vize cu UE. În acelaşi timp, în Republica Moldova sunt mulţi euro-sceptici. Din experienţa ţării Dvs, ne puteţi spune ce beneficii pot fi utilizate pentru a-i convinge că aproierea de UE este una necesară?

Aleksander Kwasniewski: „În Europa avem foarte multe argumente care demonstrează că apropierea de UE are doar beneficii. Uitaţi-vă la exemplul Poloniei sau României. Cel mai bine, vă puteţi ghida de exemplul ţărilor Baltice, care au făcut în trecut parte din Uniunea Sovietică. Estonia, Letonia şi Lituania reprezintă istorii de succes ale UE, dacă vă uitaţi la calitatea vieţii oamenilor care locuiau în aceste ţări la începutul anilor ’90 şi acum, diferenţa este uimitoare. Pe de altă parte, cred că şi Uniunea Europeană trebuie să ofere Republicii Moldova un suport mult mai clar, nu doar liberalizarea regimului de vize. Poate mai multe granturi, expertize, credite pentru micile afaceri, astfel încât, pas cu pas, să vedeţi că Uniunea Europeană înseamnă viaţă mai bună, mai mulţi bani, investiţii şi securitate. Nu văd niciun motiv din cauza căruia Republica Moldova nu ar deveni un membru foarte important al Uniunii Europene. Nu în prezent, desigur, poate în 20 de ani. Tot ce trebuie să faceţi e să utilizaţi oportunităţile care vi se oferă.”