Linkuri accesibilitate

„Nici guvernanţii, nici opozanţii moldoveni nu şi-au dat seama că viaţa internaţională a intrat într-o fază nouă” (Ziarul Național)


„Nici OSCE, nici puterile de control internaţional nu au luat în calcul referendumul din Crimeea.” (Adevărul).



„Adevărul” îl citează pe preşedintele Institutului European de Relaţii Internaţionale din Bruxelles, Irnerio Seminatore. Oficialul european a mărturisit într-o emisiune televizată că se aşteaptă ca situaţia din Crimeea să se repete în Transnistria şi în Găgăuzia. „Nici OSCE, nici puterile de control internaţional nu au luat în calcul referendumul din Crimeea. 97% din populaţia Transnistriei e de acord cu alipirea a Rusiei. Ce va face UE? Nimic. Instrumentele UE nu sunt instrumente autonome. Trebuie coordonate în interior. Sunt sancţiuni, sunt măsuri cu caracter economic. Instrumentul militar nu există. Nu poţi avea un război cu o populaţie care în proporţie de 97% vrea să fie rusă”, a explicat Irnerio Seminatore.

Există cel puţin patru probleme sistemice care explică vulnerabilitatea statelor europene în faţa unei ameninţări ruse, scrie editorialistul Petru Bogatu într-un articol publicat pe blogul său şi preluat de mai multe media. UE a adoptat din capul locului filozofia umanist-liberală a unuia dintre părinţii săi fondatori, Jean Monnet, potrivit căreia, o Europă unită, cu interese economice interdependente, va exclude războiul, devenind un continent al păcii şi reconcilierii continui chiar prin forţa lucrurilor. Apoi, odată cu dispariţia URSS, s-a considerat că au dispărut şi pericolele externe pentru stabilitatea şi demilitarizarea UE. De la 1991 încoace începuse să se inducă ideea că Europa nu are inamici, ci doar parteneri. Alte două probleme ar fi, potrivit lui Bogatu, concluzia eronată că ţările europene nu au nevoie de forţe armate consistente. Bugetele militare erau desconsiderate an de an, iar planurile defensive americane fuseseră în mare parte respinse. Şi că miza idealistă pe raţiune şi neglijarea forţei ca liant indispensabil al oricărei puteri politice a creat până la urmă iluzia că Rusia, în ciuda derapajului antidemocratic al lui Vladimir Putin, este o ţară bine intenţionată care până la urmă va îmbrăţişa modelul liberal occidental. Toate acestea au condus la situaţia actuală când Europa nu este pregătiră nu numai militar, ci şi psihologic să înfrunte Kremlinul. Dacă tancurile armatei ruse ar porni azi spre Kiev, ele ar fi oprite doar la Lisabona de Oceanul Atlantic, se declară convins Petru Bogatu.

În „Ziarul Naţional” editorialistul Petru Bogatu publică însă un articol în care critică contactele diplomatice moldo-ruse de la sfârşitul săptămânii trecute când, aşa cum se ştie, şefa diplomaţiei moldoveneşti a avut o întrevedere cu Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, la Moscova. După impresia sa, „nici guvernanţii şi nici opozanţii moldoveni nu şi-au dat seama că viaţa internaţională a intrat într-o fază nouă. Că la ora actuală nu este posibil să joci la două capete ca odinioară”. Potrivit autorului, „nu te crede nimeni când încerci să te pui bine pe lângă o putere care te sfidează. Pe lângă o ţară care este pasibilă de sancţiuni internaţionale pentru ocuparea unei părţi a teritoriului ucrainean. Tentaţia de a fi serviabil cu toată lumea pe timp de război este jenantă. Pentru Moscova un astfel de comportament al Chişinăului nu-i altceva decât o slăbiciune. Totodată, în ochii Occidentului complezenţa autorităţilor moldovene faţă de Putin trezeşte suspiciuni” consideră dl Bogatu.

„Kommersant.md” scrie că „pentru adoptarea unei hotărârii promise Tiraspolului, Parlamentului de la Chişinău nu i-a ajuns un singur vot”. Decizia ce urma să fie adoptată viza anularea accizelor percepute de la agenţii economic din regiunea transnistreană. „În acest fel, Chişinăul nu a onorat promisiunea vicepremierului Eugen Carpov dată şefei diplomaţiei autoproclamatei Republici Moldoveneşti Nistrene, Nina Ştanski. În consecinţă, runda de negocieri în formatul „5+2” programată pentru 10-11 aprilie ar putea fi zădărnicită”, apreciază autorii articolului Tatiana Gâscă şi Evgheni Şolari.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG