Linkuri accesibilitate

Violența în familie este discutată de experți și ziariști la un club al presei la Chișinău


Imagine din filmul „Culorile” despre violența în familie
Imagine din filmul „Culorile” despre violența în familie

Anul trecut au fost înregistrate peste trei mii de adresări pe cazuri de violenţă în familie.



Republica Moldova a pierdut anul trecut la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului patru procese de violență în familie. Au fost primele cazuri când moldovence maltratate de soți au ajuns cu plângerile la Strasbourg și au câștigat. Legile și practicile moldovenești în materie de combatere a violenței domestice au fost luate în discuție astăzi la un club de presă la Chișinău, la care au participat procurori, avocați și jurnaliști.

În toate cele patru decizii ale Înaltei Curţi de la Strasbourg, magistraţii au conchis că victimele au fost discriminate de autorităţi pentru că sunt femei, iar hotărârile de condamnare, spun experţii, au fost posibile din cauza neglijenţei Poliţiei, Procuraturii şi instanţelor de judecată.

De la primul apel la poliţie, când femeia spune că a fost bătută şi îşi denunţă bărbatul şi până a obţine protecţie, această cale este cea mai anevoioasă, spune avocata Doina Ioana Străisteanu.

Ea constată că probleme mai sunt şi la nivel de sesizare, întrucât victimele sunt dependente deseori de agresor, dar şi la nivel de cercetare, unde sunt restanţe la nivel de implicare a poliţiştilor de sector şi asistenţilor sociali: „Până în prezent, femeile continuă să audă de la asistenţii sociali, cum era în cauza Eremia: „termină să te boceşti, nu eşti tu prima şi nu eşti tu ultima”. Ultimul caz, acum din 2014, persoanei nu i s-a oferit protecţie pentru că leziunile corporale nu erau suficient de grave. Şi practica asta se opreşte la nivel de vice-comisar, cum era înainte, şef adjunct al inspectoratului de poliţie pe ordinea publică. Deci asta este la nivel de practică şi asta nu se discută la nivel de adunare al inspectoratului de poliţie. Un inspector de sector conştiincios, care vrea să ofere remedii şi informaţii corecte acestei victime nu o poate face pentru că el este dependent de decizia şefului său direct, pe ordine publică.”

Anul trecut au fost înregistrate peste trei mii de adresări pe cazuri de violenţă în familie. Aproape jumătate din ele au fost documentate ca încălcări contravenţionale şi agresorii s-au ales cu o amendă, cu toate că în baza legii pot fi pornite şi cauze penale.

Marian Gornea, procuror de la secţia Minori şi Drepturile Omului, recunoaşte că deseori angajaţii poliţiei nu-şi îndeplinesc obligaţiunile, fie că se tem că victima şi-ar putea retrage ulterior plângerea fie că le ţin parte bărbaţilor, cu care pot fi uneori în relaţii de rudenie:

„Într-adevăr cazuri nu se înregistrează, nu se documentează adecvat pentru a fi examinat prin prisma existenţelor elementelor infracţiunii, ci se înregistrează în cel mai bun caz ca şi o plângere, la care i se dă explicaţii victimei violenţei în familie.”

Totuşi, Ghenadie Neamţu, specialist de la Ministerul Afacerilor Interne, spune că în ultimii ani a crescut numărul cazurilor de violenţă în familie cercetate, dar şi a color în care femeilor victime li se acordă protecţie, în anul 2013 fiind emise 448 de ordonanţe de protecţie: „Vreau să vă spun că şi numărul ordonanţelor de protecţie esenţial creşte deoarece tot mai multe victime cunosc despre faptul că beneficiază de această protecţie şi respectiv organele care sunt abilitate cu dreptul de a înainta acele demersuri în instanţa de judecată, chiar şi instanţele judecătoreşti, la fel, au văzut problema şi ordonanţele de protecţie sunt emise tot mai multe.”

În multe cazuri, emiterea ordonanţei de protecţie nu înseamnă neapărat că aceasta va fi respectată şi victima va fi în siguranţă. Iată de ce, în opinia experţilor, este de obligaţia asistenţilor sociali din comunitate şi a administraţiei publice locale să aibă în vizor familiile unde măcar o dată femeia s-a plâns că a fost agresată. Specialiştii mai atrag atenţia că ordonanţa de protecţie, care asigură separarea victimei de agresor poate fi cerută nu doar de femeia care a avut de suferit, dar şi de poliţistul de sector sau asistentul social care poate observa violenţa.
  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

Previous Next

XS
SM
MD
LG