Prin ceea ce a declansat anexand Crimeea, Vladimir Putin este comparabil cu Adolf Hitler, scrie Georga Daniel Rapa in Evenimentul zilei. Scopurile Rusiei nu mai sunt un secret pentru nimeni, spune comentatorul. Putin a declarat acum cateva zile ca Rusia este continuatoarea Uniunii Sovietice. Dar cel mai bine ar fi spus-o Alexandr Dughin, presedintele Partidului Eurasiatic. El a vorbit despre „lupta este între noi şi ei, intre SUA, hegemonia nord-atlantică, oligarhii mondiali (de o parte) şi civilizaţia rusă (de cealalta)”. „Duşmanul liberal şi neofascist, din afară şi din interiorul Rusiei, va fi distrus”, a mai spus Dughin.
Potrivit lui Cristian Campeanu, de la România liberă, Uniunea Europeana, dar si România vor avea probabil de infruntat „testul rusesc”, in cazul in care Federatia Rusa isi extinde ofensiva asupra estului Ucrainei. Raspunsul corect la un asemenea „test” ar fi inglobarea a ceea ce a mai ramas din Ucraina si acceptarea unirii Republicii Moldova cu România. Iar România ar trebui sa fie pregatita sa primeasca Basarabia intre granitele sale.
Totusi de ce a anexat Rusia Crimeea? „Pentru ca a putut”, este raspunsul dat de Emilian Isaila pe site-ul ziare.com. Vladimir Putin a contat si conteaza inca pe reactia moale a Occidentului, iar aici comentatorul recunoaste ca scanctiunile de care se vorbeste n-or fi cine stie ce, dar altele mai istete, si care sa nu provoace ele un dezastru mondial, nu prea sunt. Articolul preia din Washington Post date relevante despre starea de spirit a rusilor: sondajele ii arata dornici nu atat de oportunitatile economice si democratice ale unei lumi libere, ci de reconstituirea fostei puteri a Uniunii Sovietice: „Desi venitul minim in Rusia e de 150 de dolari pe luna si 110 oameni detin 35% din bogatia intregii tari, 63% dintre rusi cred ca tara lor a redevenit o mare putere, iar increderea in Vladimir Putin a atins 72 de procente, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani”. Emilian Isaila insista ca unitatea de decizie in Uniunea Eropeana este esentiala si ea ar trebui sa vizeze singura masura care ar putea schimba atitudinea Rusiei: izolarea economica.
Intr-un articol, de asemenea, din Evenimentul zilei, Tudorel Urian comenteaza viziunea politica, in sfarsit prezentata explicit, de liderul democrat-liberalilor de la Bucuresti, Vasile Blaga. El vizeaza o reunificare a dreptei sub forma contopirii dintre PDL cu Partidul National Liberal. Dar nu acum, ci dupa alegerile prezidentiale, in speranta ca liderul liberal Crin Atonscu va fi debarcat pentru insucces. Vasile Blaga a exprimat frontal si rivalitatea pe care o vede intre PDL si Partidul Miscarea Populara - in opinia sa „o adunătură de traseiști frustrați, care au trădat PDL”. Asadar, trage concluzia Tudorel Urian, la prezidentiale stanga va veni cu un candidat unic, iar dreapta cu vreo sapte. O situatie politica paradoxala: un partid de stanga, sustinut de aproximativ 25% din electorat (este vorba de Partidul Social-Democrat), e mai puternic decat sapte partide de dreapta la un loc.
