Linkuri accesibilitate

Svetlana Stoinov: „Noi, școlile, suferim foarte mult când nu putem să ajungem la un învățământ modern, de calitate.”


Profesoara Svetlana Stoinov,

Un interviu cu directoarea Liceului „Mihai Eminescu”, cu predare în limba română, de la Comrat.



In Găgăuzia sunt doar doua scoli in care invățamintul se efectueaza în limba română: Liceul de la Comrat si cel de la Ciadir-Lunga. 160 de copii din municipiu, dar si din alte cateva sate din apropierea Comratului, isi fac studiile la Liceul „Mihai Eminescu”.

Europa Liberă: Doamnă directoare, a început cu stângul, cu dreptul această reformă în educație?

Svetlana Stoinov: „Tot ce se face pentru binele copiilor este cu dreptul. Noi acceptăm și este accesibil și pentru noi de realizat. E greu să schimbi opinia publicului. E ușor să te schimbi pe tine însăți. E greu să schimbi profesorul care are un stil pedagogic mai netradițional decât cel care acum este performant, cu tehnologii moderne, cu tot ce este nou. E foarte ușor să schimbăm lumea, atunci când dorește ea să se schimbe.”

Europa Liberă: Și profesorul e conservator de felul lui. Totuși cum reacționează la bunul mers al reformei, cum se implică, pentru a fi și el promotorul acestei reforme?

Liceul „Mihai Eminescu”, Comrat
Liceul „Mihai Eminescu”, Comrat
Svetlana Stoinov: „Din punct de vedere al liceului „Mihai Eminescu” de la Comrat, în instituție, activează un cadru didactic de vârstămedie. A fost dificil, la început, cu doi ani în urmă, să schimbăm mentalitatea profesorului, cu aplicarea tuturor tehnologiilor noi, moderne, adică centrarea mai mult pe elev, dar nu pe banul, pe buzunarul dumnealui sau pe ora pe care el o petrece.

Toți ne-am încadrat în mai multe proiecte comunitare, cu oameni din alte instituții de învățământ, mai performante, fie de peste hotare, fie de aici, din republică și din teritoriu. Și, respectiv, oamenii au înțeles că acea reformă, care s-a început în învățământ, e foarte utilă pentru noi, ca să se aprecieze munca, așa cum este ea. Și, la lucru venind, nu trebuie să stăm, sapa trebuie să lucreze, ca rândul de vie să fie prășit. La bacalaureat, cu camera de filmat, se vede munca lui foarte bine. Și îmi pare bine că ceea ce noi, cadrele didactice, acceptăm, și copiii sunt de acord cu aceasta.”

Europa Liberă: Școala, profesorul sunt autoritate pentru comunitate, pentru societate?

Svetlana Stoinov: „Clar că vremea de dinainte nu se mai întoarce, când se scotea căciula când mergea profesorul prin sat. Dar suntem
în oraș, mai persistă încă onoarea să mergi pe drum și să ți se dea buna ziua, dacă te cunoaște lumea. Dar, de fapt, societatea este puțin needucată, să zic așa, mai sunt părinți care vin și ne înjosesc pentru lucrul pe care îl facem în școală. Ei consideră că copilul este aurașul, dar noi suntem cei care îl stricăm și îl facem argint.”

Europa Liberă: Doamnă directoare, investițiile, care se fac astăzi în învățământ, sunt suficiente?

Svetlana Stoinov: „Clar că nu sunt suficiente, așa cum nici acasă nu este suficient salariul pe care îl primești. Oricum a început a se investi mai bine față de anii 2003-2004, în învățământ.

Descentralizarea, care a avut loc, eu am simțit-o de mai mulți ani. Personal, ca profesor, ca director de instituție, și noi ca liceu, de fapt, vedeți și în anturajul nostru că noi simțim, noi, din anul 2002, suntem la descentralizare. Nu am fost în așa formulă de finanțare.

Avem autonomie și clar că un gospodar, când gestionează bine banii, succesele sunt mai mari. Dar oricum, în formula de finanțare, ar fi bine să se revadă cheltuielile pentru amenajarea de laboratoare, de acea tehnologie de care are nevoie nu numai o școală mare, cu copii mulți, dar și acea școală mică, acea școală care nu poate să își acopere cheltuielile, nu numai cele de bază, dar și materialul didactic și toate celelalte procurări de care are nevoie o școală. Eu știu că este un deficit bugetar și în stat, dar noi, școlile, foarte mult suferim de acest deficit, când nu putem, într-adevăr, să ajungem la un învățământ modern, de calitate.”

Europa Liberă: Există această sete de a acumula cât mai multe cunoștințe? Dorința de a face carte e una prioritară?

Svetlana Stoinov: „Nu este prioritară, dacă să luăm o clasă, în mediu, undeva zece procente doresc să facă carte, restul copiilor sunt indispuși de ceea ce reprezintă viitorul, indispus că mama i-a zis că poate să plece peste hotare și fără studiile acestea, poate să vândă la piață și fără studii, poate să își facă un business fiindcă părinții deja au o afacere de familie și poate să muncească fără multe cunoștințe, „învață și tu elementarul”. Deci nu este sete de cunoștință.

De fapt, la noi în școală copiii nu aș zice că sunt diferențiați de ceilalți din lume, se interesează mai mult de calculator, Internet.
Trebuie să fie făcută o reformă nu numai pe hârtie, dar și realizată, de toți conștientizată, toți actorii educaționali, și părintele, și comunitatea, și elevul, și profesorul...
Ceea ce este atracția de carte, unde cartea îl învață mai mult decât Internetul, nu este atracția aceasta. Noi vrem să ajungem la performanțe, la succese, trebuie să fie făcută o reformă nu numai scrisă pe hârtie, dar și realizată, de toți conștientizată, toți actorii educaționali, și părintele, și comunitatea, și elevul, și profesorul.

De fapt, părintele trimite copilul la școală cu tehnologia modernă, telefonul, notebookul, planșeta sau nu mai știu ce în buzunar, el are o atracție față de acestea, le scoate și citește DEX-ul electronic, dar nu răsfoiește cartea, ca să memorizeze la ce pagină a fost cuvântul acela, cum era cândva. De aceea, aceste tehnologii sunt foarte bune, dar în oarecare măsură. Reformă va fi atunci când vor conștientiza toți. Telefonul este o necesitate bună, dar până la teritoriul școlii, mai apoi nu.”

Europa Liberă: Vă sperie că se apropie BAC-ul?

Svetlana Stoinov: „Personal nu. Și anul trecut, am trecut prin BAC, cu camere de filmat și cu tot, și poate să mai fie. Eu am acceptat totdeauna acest lucru. De ce? Pentru că sunt rezultate reale. Liceul nostru s-a menținut foarte bine față de alte licee în Găgăuzia, suntem pe locul doi care am susținut din cei bine. Și numai zece procente din elevi au căzut, matematica, ca de obicei. De aceea, nu mă sperie că au căzut acei copii care, într-adevăr, poate nu au avut posibilitate să învețe, părinții au fost peste hotare. Ei, și care copii au plecat la Colegiul de Medicină, Colegiul Pedagogic să facă, într-adevăr, un colegiu, dar nu o universitate. Trebuie să acceptăm această realitate.

Anul acesta nu mă sperie deloc, cred eu că toți elevii vor susține cu mai mult de nota cinci, sunt pregătiți copiii, și chiar se apropie acum pretestările și vom vedea rezultatele mai reale, la ce trebuie să ne așteptăm. Așa că ceea ce se face se face spre binele nostru.”
XS
SM
MD
LG