Valentina Basiul scrie în „Adevărul” despre vizita la Moscova a liderului de la Tiraspol. Evgheni Şevciuk a participat joi, 20 martie, la o şedinţă specială dedicată „blocadei“ regiunii transnistrene. În context, autoarea face trimitere la comentariul politologului Аndrei Safonov, din stânga Nistrului. Potrivit analistului, la Moscova se discută două posibile scenarii pentru regiune, dar Kremlinul nu vrea să avanseze pe acest dosar până nu clarifică situaţia cu Ucraina. „Prima variantă presupune recunoaşterea independenţei Transnistriei, cu sau fără alipirea ei la Rusia, iar a doua – crearea federaţiei sau confederaţiei din Republica Moldova, Transnistria şi Găgăuzia, pentru a nu permite apropierea Chişinăului de UE“, a opinat Andrei Safonov.
„Mintea europeanului cea de pe urmă” – titrează pagina electronică a ziarului „Evenimentul Zilei” la rubrica „Opinii”. Autorul, Valentin Buda, scrie despre întrevederea de la Iaşi dintre Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova, şi omologul său român, Traian Băsescu. „Ani de zile, discursurile preşedintelui Traian Băsescu privind tendinţele de hegemonie rusească în regiune au fost taxate ca excese ale unui şef de stat ex-comunist și, trimise, la pachet cu cele ale balticilor, polonezilor sau cehilor, la sertarul intervenţiilor derizorii. Azi, când Marea Neagră începe să semene a „lac rusesc”, cum spunea şeful statului român, iar trupele şi armamentul rusesc din Transnistria, pe care Timofti le cerea retrase în taiga la fiecare ocazie publică, sunt un ghimpe în coasta UE și NATO, pudicii europeni de ieri dau din colţ în colţ”, notează autorul.
Generalul Ion Costaş, fostul ministru al Afacerilor Interne şi al Apărării, a declarat într-un interviu pentru „Jurnal de Chişinău” că Guvernul trebuie să solicite insistent sprijinul structurilor internaţionale. „Armata 14, cu depozitele sale de la Colbasna, în care au fost stocate muniţiile din Europa Centrală, pentru a ajunge la Prut, are nevoie doar de militari, care pot intra în Republica Moldova prin Aeroportul Internaţional Chişinău, proprietate rusească. Peste noapte, riscăm să avem douăzeci de batalioane ruse în centrul Chișinăului”, susţine generalul. În acelaşi interviu, Ion Costaş remarcă faptul că Rusia acţionează în Herson, Odesa, Dnepropetrovsk, Nikolaev, ca să ajungă în Transnistria.
George Damian scrie în „Timpul” despre comuniştii moldoveni cu cetăţenie română. Autorul aduce exemplul soţiei lui Grigore Petrenco, care a obţinut cetăţenia statului vecin acum trei ani. “A atacat Grigore Petrenco România la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, dar în sufletul lui [...] deputatul comunist de la Chişinău este cât se poate de apropiat de valorile Uniunii Europene pe care niciun om întreg la cap nu le poate respinge”, notează George Damian. În context, autorul presupune că şi printre membrii de partid sunt unii „care au îndrăznit să-şi recunoască adevărata origine”. „Poate unii au făcut acest pas din interese pur economice, însă cu siguranţă au văzut între timp adevărata faţă a României. În paralel au rămas prizonierii jargonului de partid, se simt cumva datori să fie supăraţi pe România în spaţiul public”, subliniază George Damian în „Timpul”.
Editorialistul Nicolae Negru scrie în „Ziarul Naţional” că parteneriatul moldo-ucrainean creează posibilităţi noi de abordare a separatismului transnistrean. „În dialog cu Kievul, se pot identifica soluţii „netradiţionale” şi stabili nişte premise reale pentru aplanarea şi rezolvarea paşnică a conflictului de pe Nistru. Cu puţină voinţă politică şi sprijin din partea UE şi SUA, focarul de agresiune [...] poate fi lichidat în câţiva ani”, notează autorul. Nicolae Negru aminteşte despre soluţia lui Gheorghe Ghimpu care în 1992 propunea în discuţii particulare împărţirea teritoriului separatist între Ucraina şi Republica Moldova, în funcţie de componenţa etnică a fiecărei localităţi. „Cele cu populaţie majoritară românească să rămână în componenţa R. Moldova, cele cu populaţie majoritară ucraineană să treacă în componenţa Ucrainei, iar acolo unde nu predomină niciuna din etnii, se organizează referendum şi se procedează în consecinţă”, mai scrie Nicolae Negru.
Mariana Raţă scoate la iveală în „Ziarul Naţional” cazul preşedintei Judecătoriei Căuşeni care a câştigat în instanţa de judecată 500.000 de lei pentru a-şi cumpăra o locuinţă. Pentru că autoritatea publică locală refuză să plătească suma, conturile primăriei au fost blocate. Din această cauză, de aproape trei luni, peste 300 de angajaţi ai primăriei şi celor şapte grădiniţe din or. Căuşeni nu şi-au mai primit salariile. Potrivit „Ziarul Naţional”, familia magistratei deţine două case şi patru terenuri, iar Primăria Căuşeni i-a mai dat un lot de pământ în 2006.
