În fiecare zi, cel puţin o persoană depune o reclamaţie la organele de drept împotriva agenţiilor care promit contracte avantajoase de muncă în străinătate dar nu mai ajung să le şi onoreze. Aşa arată datele statistice cu care operează procurorii. Sărăcia şi disperarea îi determina pe cetăţenii moldoveni să scoată din buzunar sume între 1500 şi 4 mii de euro pentru a obţine un loc de muncă bine plătit în străinătate. De foarte multe ori, însă, se aleg doar cu promisi: fie nu mai ajung să plece în străinătate, fie ajunşi în ţara de destinaţie descoperă că nimeni nu-i asteaptă sau locul de muncă, salariul şi condiţiile sunt departe de cele promise. Asta se întâmplă chiar dacă presa, organizaţii neguvernamentale au deconspirat înşelătoriile pe bandă rulantă puse la cale de falşi intermediari.
Este şi cazul lui Ion, un tânăr din raionul Căuşeni, care împreună cu prietena sa a decis să meargă la muncă peste hotare, ca să adune bani pentru nuntă. Tinerii au apelat la o firmă de angajare în câmpul muncii, adresa căreia au găsit-o pe un portal web. Li s-au promis locuri de muncă în Germania. Tinerii au achitat pentru contractele de muncă câte 850 de euro de persoana, suma reprezentand o jumătate din taxă. Pentru a fi mai credibili, pretinşii intermediari le-au facut o favoare – au acceptat să perceapă restul banilor după ce aveau sa înceapă munca în ţara de destinaţie. Peste o lună, când urmau să meargă după vize, reprezentanţii firmei au început să le găsească tot felul de motive: că nu mai pot merge prin Ucraina, deoarece sunt proteste şi altele. Iată ce povesteste Ion:
„Pe 28 ianuarie am depus actele, împreună cu prietena mea. De fiecare a trebuit să dăm câte 850 de euro, pentru început. Contractul total este 1650 de euro, iar restul după ce ajungem la lucru. Ni s-a spus că ne anunţă întro lună sau poate şi mai devreme, că să mergem la Ambasada Poloniei, ca să plecăm în Germania. A trecut o lună de zile, nu mă sună nimic, nimic, nicio veste de la ei. Am mers la oficiu, secretarea tot îmi spunea că şeful e plecat în Germnaia în legătură cu ofertele de muncă şi tot aşa în fiecare zi. Am simţit că ceva nu e în regulă”.
Văzând că firma tărăgănează cu trimiterea la muncă, Ion a solicitat ajutorul Centrului de informare şi protecţie a muncitorilor migranţi. Juriştii Centrului au constatat că tineri nu aveau decât o foaie fără ştampilă şi semntură precum că au achitat suma de 1700 de euro, iar aşa-zisul contract de muncă nu era decât un contract de prestare a serviciilor de informare despre locurile de muncă din Germania. Astfel de cazuri de înşelăciune a cetăţenilor au loc frecvent, spune procurorul Eduard Bulat, şef de direcţie în cadrul Procuraturii Generale, şi asta pentru că cetăţenii nu citesc conţinutul documentelor pe care le semnează:
Juristul Centrului de informare a migranţilor, Mihai Cebotari, spune că agenţiile de angajare în câmpul muncii peste hotare nu trebuie să perceapă bani de la cetăţenii moldoveni cu care încheie contracte, întrucât ele îşi ridică comisionul de la companiile din străinătate cărora le-au furnizat forţa de muncă, iar perceperea banilor pentru contracte este o încălcare gravă a legislaţiei. L-am întrebat pe Mihai Cebotari, ce trebuie să ştie un cetăţean care apelează la o agenţie de angajare la muncă peste hotare:
„În primul rând este necesar de a verifica licenţa de activitate. Dacă această agenţie dispune de licenţă de activitate pentru ţara respectivă, înseamnă că este verificată de autorităţile de stat. În al doilea rând, când se poartă discuţii cu reprezentanţii agenţiei este necesar să fie oferit un contract de muncă sau un contract de mediere a muncii. Contractul trebuie să conţină foarte clar condiţiile de muncă pe care le va avea muncitorul, locul de muncă în ţara de destinaţie şi neapărat salariul”.
De multe ori migranţii constată că au fost traşi pe sfoară abia când ajung la locul de muncă, unde condiţii de muncă şi retribuţia sunt altele decât cele promise. Juristul Centrului de informare a migranţilor ne explică cum trebuie să procedeze cetăţenii în asemenea situaţii ca să-şi apere drepturile în ţările în care au ajuns să muncească:
„În cazul în care muncitorul este invitat la muncă peste hotare şi în invitaţia pentru obţinerea vizei de muncă este indicat un salariu, anumite condiţii de muncă, o anumită profesie. Iar odată ce a venit în ţara de destinaţie, lui îi este oferit un salariu mult mai jos decât cel promis sau este oferită o altă muncă decât cea promisă iniţial şi menţionată în invitaţia pentru viză, acesta poate să apeleze la Inspecţia Muncii din ţara respectivă pentru ca să fie verificată activitatea angajatorului şi să fie sancţionat pentru încălcarea drepturilor muncitorilor.”
O soluție pentru a sista activitatea firmelor care organizează migraţia ilegală, la părerea mai multor experţi, ar fi agenţiile private de angajare în câmpul muncii peste hotare, care pot să ofere aceste servicii pentru categoriile defavorizate de populaţie la preţuri extrem de reduse. În acelaşi timp, statul ar putea controla fluxul de migranţi în scopuri de muncă, mai sugerează experţii.
Deocamdată doar 3% din persoanele care au ajuns să muncească peste hotare, potrivit datelor oficiale, declară că au beneficiat de serviciile oferite de agenţiile private. Până în prezent însă nici o persoană cu funcţie de răspundere nu a ajuns pe banca acuzaţilor pentru că ar fi protejat reţelele de migraţie ilegală, chiar dacă rapoartele internaţionale menţionează repetat că angajaţi ai structurilor de stat ar oferi protecţie reţelelor de migraţie ilegală şi de trafic de persoane.
