Linkuri accesibilitate

„Astăzi în Moldova nu există mecanisme de verificare a proprietăţilor dobândite pe cale ilicită” (Adevărul)


„Răsturnare de situație la Academia de Științe: „Am fost mințiți”” (Ziarul Național).



Pensionară de 80 de ani din Baimaclia, „dezvoltator imobiliar“ la Chișinău” – este titlul unui articol publicat de „Adevărul” care vizează practicile frauduloase prin care infractorii din Republica Moldova îşi „ascund” proprietăţile şi business-ul. Autoarea articolului, Victoria Dodon, citează un expert în probleme sociale care constată că „astăzi în Moldova nu există mecanisme de verificare a proprietăţilor dobândite pe cale ilicită. Potrivit registrelor, persoana nu deţine nimic, însă în realitate, pe teren, e beneficiar al unei proprietăţi fabuloase”. Expertul, citat de autoarea de la „Adevărul”, constată că „atâta timp cât averile nu vor fi verificate la faţa locului, dar numai pe hârtie, acest fenomen nu are nicio şansă să fie curmat”.

Ion Preaşcă şi Bogdan Nistor scriu în „Adevărul” despre împrejurările cazului în care „patru angajaţi ai firmei Galatex Oil Import au fost ţinuţi cu forţa în curtea Fabricii de Ulei din Tighina”. Potrivit autorilor, „românii plecaseră în regiunea separatistă din Republica Moldova pentru a aduce ulei, în schimbul unor bani pe care firma din Galaţi îi are de recuperat de la transnistreni”.

Autorii precizează, între altele, că „fabrica de Ulei din Tighina este proprietatea milionarului moldovean Iuri Drukker care are, totodată, şi cetăţenie americană. În 2010, averea acestuia a fost estimată, de publicaţia economică „Delo“ din Ucraina, la 75 de milioane de dolari”.

Ion Preaşcă menţionează în articolul său din „Adevărul” că „o cauză penală intentată pentru evaziune fiscală în proporţii considerabile la o reţea de benzinării din UTA Găgăuzia a scos la iveală faptul că majoritatea companiilor petroliere din autonomie activează fără licenţe”. Potrivit autorului, în autonomia găgăuză, nu există benzinării care, „cu excepţia celor ce sunt administrate de companii din Chişinău”, ar deţine licenţe de activitate şi ar achita la bugetul de stat taxa anuală stabilită de lege.

Vladimir Soloviov scrie în „Kommersant.md” că vicepreşedintele Rusiei, reprezentantul special al preşedintelui rus pentru Transnistria, Dmitri Rogozin, l-a numit pe ambasadorul ucrainean în Moldova, Serghei Pirojkov, „fiu de căţea ieşit din ţâţâni” (ru: „обнаглевший сукин сын”).” Potrivit autorului, „furia demnitarului rus sus-pus a fost cauzată de o scrisoare a diplomatului adresată şefei Externelor de la Tiraspol, Nina Ştanski, în care erau explicate motivele înăspririi bruşte a regimului de traversare a frontierei cu Ucraina”. Autorul îl citează pe Rogozin care a scris pe o reţea de socializare că „acest fiu de căţea ieşit din ţâţâni a discreditat definitiv rolul de mediator al Ucrainei în conflictul transnistrean”.

„Ce vor moldovenii” – este titlul editorialului semnat în „Panorama” de Dumitru Ciubaşenco, care se întreabă, totodată, „va avea Chişinăul propriul maidan după alegeri?”. Dl Ciubaşenco susţine în articolul său, însoţit de o fotografie ce reprezintă nişte militari cu o mitralieră Kalaşnikov, că „teritoriul actualei Republica Moldova a făcut parte de secole din diferite imperii şi oamenii s-au deprins că o oarecare putere externă […] soluţionează cumva problemele lor. Iar independenţa a adus haos, dezintegrare, degradare şi desocializare. […]”.Potrivit autorului, „această echipă (guvernarea R. Moldova – n.r.) este isterizată din motiv că afacerea secolului planificată de ei – acordul de vânzare a suveranităţii moldovenesc (către UE, cum sugerează autorul – n.r.) este în pericol. Iar pericolul îl reprezintă viitoarele alegeri care vor deveni un referendum pentru încrederea acordată acestei guvernări”.

Lui Formuzal a început să-i placă UE?”, se întreabă autorul unui editorial din „Timpul”, George Damian. „…Autorităţile Găgăuziei se vor adresa către şeful misiunii UE în Republica Moldova Pirkka Tapiola pentru a solicita sprijin în includerea autonomiei în proiectele Asociaţiei de Cooperare Transfrontalieră „Euroregiunea Dunărea de Jos”. Potrivit autorului, o hotărâre în acest sens „nu a fost luată oricum, ci într-o şedinţă a Comitetului Executiv de la Comrat, condusă de însuşi başcanul Mihail Formuzal, adică s-ar părea că oamenii sunt serioşi”. George Damian menţionează, totodată că, după cum susţine guvernatorul autonomiei găgăuze, „de şapte ani de zile tot scrie scrisori pentru ca şi Găgăuzia să fie inclusă în Euroregiunea Dunărea de Jos şi că a rămas cu impresia că în mod intenţionat regiunea pe care o conduce a fost împiedicată să participe la proiectele acestei organizaţii”.

„Ziarul Naţional” scrie despre „demisii în Găgăuzia”. Autorul relatează că „reprezentanții conducerii Adunării Populare din Găgăuzia, membri ai fracțiunii democrate, au anunțat că renunță la funcțiile de vicepreședinte al Adunării Populare și la cea de președinte de comisie de profil din cadrul legislativului local.

Răsturnare de situație la Academia de Științe: „Am fost mințiți”” – titlul unui articol semnat de Mariana Rață în „Ziarul Naţional”. Potrivit autoarei, „mai mulți dintre juriștii care acum câteva zile au semnat un demers prin care cer conducerii R. Moldova să inițieze procedura de interpretare a unor norme din Codul cu privire la știință și inovare care, în opinia lor, lasă loc de ambiguități și îl favorizează pe actualul președinte al Academiei de Științe a Moldovei (AȘM), Gheorghe Duca, și-au retras semnăturile, motivând că au fost dezinformați”.
XS
SM
MD
LG