Cât de prestigioase sunt universitățile în ochii studenților, cum apreciază ei pregătirea profesională pe care le-o oferă, sunt întrebări la care răspunde un nou studiu al Asociatiei Nationale de
Marketing.
Rezultatele măsurătorii sociologice arată că mai puţin de jumătate din studenţi, mai exact chiar 45%, cred că îşi vor găsi cu greu un loc de muncă în domeniul pe care l-au ales. Tinerii care şi-au evaluat viitorul post-universitar, mai spun că şansele lor de a se angaja depind de noroc, asta au răspuns 17% dintre respondenţi, iar 19% sunt convinşi că vor munci, dar nu neapărat în baza profesiei obţinute.
În opinia lui Andrei Struc, unul din autorii cercetării, temerile tinerilor sunt alimentate şi de faptul că aceştia nu au siguranţa deplină că ceea ce se predă la universitate are utilitate: „Doar 14 procente din ei sunt încântaţi de studii şi aproximativ o treime susţin că studiile sunt complete şi utile pentru viitor. O pătrime din studenţi evidenţiază o necesitate de mai multă libertate pentru a alegerea cursurilor urmate iar restul de 25 de procente din tineri sunt de părere că majoritatea cursurilor sunt incomplete sau de calitate joasă.”
Perspectiva de angajare pe care o condiţionează specialităţile este, de asemenea, criteriul de care au ţinut cont aproape toţi respondenţii. Mai apoi, in cântar au fost puse taxele de înmatriculare, prestigiul instituţiei şi recomandările celor din jur.
În curtea Academiei de Studii Economice stau de vorbă cu mai mulţi studenţi care îşi fac griji în legătura cu şansele de a practica profesia aleasa.
Una din studente se numeşte Daniela Dănuţă și ea spune că tinerii şi-ar dori să aleagă materiile pe care să le studieze în profunzime:
„Într-adevăr, multe din obiectele pe care noi le învăţăm nu prea ne ajută pentru viitoarea noastră carieră, adică odată ce începem munca, atunci luăm experienţa care ţine de job-ul nostru. Consider că fiecare elev trebuie să aibă oportunitatea de a-şi alege obiectele pe care doreşte să le studieze, precum este în alte ţări din Europa, şi având această oportunitate el va căpăta experienţa şi cunoştinţele necesare pentru domeniul său.”
Tabloul percepţiilor din învăţământ în viziunea studenţilor mai arătă că 49 de procente din tineri cred că profesorii sunt bine pregătiţi profesional, invers cred 5 procente.
Prezentând rezultatele studiului, Veaceslav Galuşcă, unul din autori, a spus că deşi tinerii se arată nemulţumiţi de pregătirea lor profesională, puţini sunt cei care investesc, pe cont propriu, în dezvoltarea personală: „80 de procente din studenţi zilnic ascultă muzică sau navighează pe Internet. O dată la două-trei zile 25 dintre ei privesc televizorul, citesc 19 procente, voluntariat, merg la teatru, cinema, în general sunt foarte, foarte puţini.”
Una din studenţii cu care am stat de vorbă, Ada Ignat, susţine că tinerii ar putea să compenseze lipsurile din universităţi, făcând voluntariat, de exemplu. În opinia ei, şansele de afirmare ale unui tânăr sunt tot mai puţine dacă acesta mizează doar pe cunoştinţele dobândite la facultate: „Dacă studentul se străduie, depune efort să asimileze toate informaţiile, dacă frecventezi regulat cursurile, studentul reuşeşte. Nu trebuie să se axeze, că gata, am învăţat cursurile la universitate şi atât.”
Rezultatele studiului mai arată că o pătrime din studenţi s-au gândit, măcar o dată, să renunţe la facultate, pe motiv că nu cred în utilitatea lucrurilor studiate.
Pentru a le oferi studenţilor un suport informaţional de orientare în perioada admiterii, Ministerul Educaţiei propune crearea cât mai urgentă a Agenţiei de Asigurare a Calităţii - instituţie menită să dea note programelor de studii în universităţi, colegii şi şcoli profesionale, astfel încât publicul larg să cunoască potenţialul fiecărei instituţii.
