Linkuri accesibilitate

„Ne facem griji de ce se întâmplă în țară...”


Antonina Boiciuc
Antonina Boiciuc

Cu microfonul Europei Libere printre românii din Ucraina, în satul Mahala din apropiere de Cernăuți.



Satul Mahala, localitate din imediata apropiere a orașului Cernăuți, din Ucraina, populată în proporție de 90% de etnici români, nu se grăbește să preia setul de motivații politice și economice care au condus la debarcarea lui Ianukovici. Localnicii pun în capul listei voința divină.

La fel și rezolvarea crizei care pune la grea încercare Ucraina:

- „Totul e de la Tatăl ceresc, de noi nu depinde nimic, totul e de la Tatăl ceresc.”
- „Ce știm noi? Ce a da Domnul, toți așa spun!”
- „Avem copii și vrem să fie pace, să dea Dumnezeu să se înțeleagă popoarele.”
- „Suntem omeni care umblăm la Bisercă și în Ucraina sunt oameni care se roagă și Dumnezeu ne va ajuta și totul va fi bine.”
- „Diavolul umblă acum pe pământ. Noi vedem timpurile care sunt scrise de Apocalipsă. Vor fi domni peste domni și împărați peste împărați, moarte, cutremure. Aceasta trebuie să fie și se mai spune: să nu vă speriați că asta e începutul.”

Antonina Boiciuc
Antonina Boiciuc
Am vizitat localitatea Mahala duminică dimineața. Are peste 7 mii de locuitori și... trei biserici. În acea dimineață drumurile din preajma celor trei lăcașe erau blocate, iar oamenii ascultau slujba și afară.

Puțini dintre cei cu care am stat de vorbă au știut exact ce se întâmplă în Ucraina și când îi întrebam de manipulare sau corupție ridicau nedumeriți din umeri. Sunt prea ocupați cu treburile casnice, iar când au timp liber preferă să urmărească Trinitas TV sau să asculte Trinitas FM, surse de informare ce aparțin Patriarhiei Române. Astfel se explică, probabil, siguranța oamenilor că doar Dumnezeu va scăpa Ucraina.

Am fost privită cu suspiciune când le-am cerut pensionarilor
Antonina și Ion Boiciuc să-mi vorbească despre nevoile satului, după ce au aflat însă că sunt tocmai din Chișinău, nu m-au lăsat să ies din ogradă fără să-și facă o pomană, cum spun ei, adică să mă pună la masă.

Europa Liberă: Sunt bun conducătorii din ziua de azi?

„Credeți că știm ce au de gând? Cum ei s-au arătat, eu nu-i cred, eu cred în Dumnezeu. Eu vreu să fie cum a fost când s-a despărțit Rusia cu Ucraina. Și de ce se amestecă alte țări în țara noastră? Nu se face așa! Nu trebuie, nu, nimeni, să ne lase așa cum am fost.”

Antonina și Ion Boiciuc sunt trecuți de șaptezeci de ani. În pofida vârstei îngrijesc trei vite, doi porci și zeci de găini.

Europa Liberă: Matale ești interesat de ce se întâmplă în Ucraina?

Ion Boiciuc
Ion Boiciuc
„Radio ascult mai mult, televizor nici nu avem. Ne facem griji de ce se întâmplă în țară. Până acum a fost foarte bine, noi nu am apucat războiul, noi suntem din 1942. Ne temem, vedem ce s-a stârnit cu Ucraina. Nici nu știm ce a fost acolo. Împușcă și omoară lumea, nimeni nu răspunde...”

Îngrijorările legate de un posibil conflict armat în Ucraina sunt împărtășite și de tinerii din Mahala. Margareta, o adolescentă pe care am întâlnit-o pe ulițele satului, a vorbit și ea preocupată de evoluția politică din țară.

Europa Liberă: Acum, Ucraina trece printr-o perioadă mai grea. Voi, tinerii, cum vă uitați la toată situația asta?

„La noi, la Kiev, a fost așa o mare revoluție, s-au ucis mulți oameni. Ne doare că asta s-a întâmplat la noi, oamenii au fost uciși la noi, în Ucraina, nu în Rusia sau în altă parte.”

Europa Liberă: Dar tinerii ce vor?

„Să rămână Ucraina unică.”

Sătenii din Mahala tratează cu neîncredere noua putere de la Kiev, nu știu la ce să se aștepte pentru că au fost dezamăgiți de vechea guvernare, mai ales de fostul președinte Ianukovici, pentru care majoritatea și-au dat votul, îmi explică primara localității, Elena Nandriș: „Era, cum spune multă lume de la noi, omul Domnului. A mers foarte mult prin Biserici și totul s-a arătat la televizor. Bătea foarte multe mătănii, închinăciuni multe făcea la Biserică, foarte multă lume a avut încredere că cu legile lui Dumnezeu nu se poate face rele.”

Majoritatea românilor din Ucraina locuiesc în zonele rurale, prin urmare, grija zilei de mâine îi frământă mai mult decât schimbările politice din țară. Tocmai din acest motiv decizia de a abroga Legea cu privire la funcționarea limbilor regionale a nemulțumit mai mult liderii comunităților de români și mai puțin pe membrii acestora. O bună parte, mai ales vârstnicii, oricum vorbesc românește, dar scriu rusește.

Dovadă e rugămintea mătușii Antonina Boiciuc, care la despărțire, a stăruit să-i trimit o scrisoare când ajung la Chișinău, dar să fie scrisă în română, cu litere chirilice.
Previous Next

XS
SM
MD
LG