Linkuri accesibilitate

Ana Guțu: „trebuie să ne protejăm spațiul informațional”


(©Shutterstock)
(©Shutterstock)

Interviul dimineții cu Ana Guțu, preşedinta Comisiei parlamentare pentru Politică Externă şi Integrare Europeană.



Fracţiunea Partidului Liberal Reformator (PLR) a înregistrat un proiect de lege prin care propune modificarea unor articole din Codul Audiovizualului, astfel încât 80% din posturile de televiziune şi radio retransmise în R. Moldova să fie în limba română, iar restul 20, în alte limbi, să fie subtitrate. La fel, publicitatea şi teleshoping-ul ar urma să se conformeze unei proporţii de 80/20%, respectiv română – alte limbi. Necesitate, justificare şi posibilitate de a deveni
realitate. Repere pentru discuţia despre această iniţiativă cu deputata Ana Guţu, co-preşedintă a Partidului Liberal Reformator şi preşedinta Comisiei parlamentare pentru Politică Externă şi Integrare Europeană.

Europa Liberă: Aşadar, modificări propuse la Codul audiovizualului, modificări ce ar face ca 80% pentru posturile TV şi de radio retransmise aici să fie de limbă română, restul fiind subtitrate în această limbă. La fel, acelaşi raport – 80 la 20% - pentru publicitate şi teleshoping. Dacă ar fi să prezentaţi în trei patru fraze justificarea unor asemenea amendamente, cum aţi face-o?

Ana Guţu:
„Aş face-o ghidându-mă de experienţa europeană, şi nu doar, ci şi americană. Am în vedere ambele continente. Fiecare stat naţional îşi protejează spaţiul informaţional.

Dacă veţi merge în ţările europene - şi nu ştiu unde au mai rămas televiziunile prin cablu, probabil doar la noi, dar cel puţin prin satelit - veţi vedea că uneori o sută de procente este acoperită de canalele de televiziune în limba oficială a statului, limba vorbită de majoritatea populaţiei. Or, la noi proporţia între majoritatea populaţiei vorbitoare de limbă română este de 80 la 20. 20% o constituie reprezentanţii minorităţilor naţionale şi etnice. Consider că şi audiovizualul trebuie să respecte exact aceeaşi proporţie.

Din păcate, pe parcursul a 23 de ani de independenţă nu ne-am îngrijit - şi atunci când spun asta mă refer şi la clasa politică, şi la responsabilii din domeniu, şi la agenţii economici-prestatorii de servicii audio, video, canale de televiziuni, radio etc. - nu ne-am îngrijit de spaţiul informaţional naţional. Şi din această cauză ne pomenim practic invadaţi de canale de televiziune şi radio, de publicitate în limba rusă, care este limba unui alt stat.

Înţeleg foarte bine că, venind dintr-un imperiu sovietic, suntem în etapa de trecere de la autoritarism şa democraţie autentică, dar, încetul cu încetul, această paradigmă a spaţiului informaţional trebuie să fie schimbată. Altminteri, nu vom reuşi să educăm din punct de vedere lingvistic populaţia. Pentru că ceea ce se întâmplă la ora actuală este păstrarea în continuare a acestei limbi infecte, care este vorbită şi de populaţia mai tânără, şi de populaţia de altă vârstă – limba infectă română care este împestriţată de împrumuturi din limba rusă şi să nu credeţi că asta nu se datorează invaziei spaţiului informaţional televizat şi audio, care este dominat de canalele ruseşti.”

Europa Liberă: Dar faceţi această propunere acum şi am putea presupune că şi în legătură cu indignarea pe care au trezit-o posturile ruseşti prin felul cum au relatat despre întâmplările din Ucraina…

Ana Guţu:
„Dar asta este o consecinţă de moment. Pentru că nu este pentru prima dată când aceste posturi ruseşti fac propagandă şi această propagandă dăunează opiniei publice, fiindcă aici, în Republica Moldova, din păcate nu putem utiliza astfel de instrumente ale democraţiei cum e democraţia directă, mă refer la referendumuri, fiindcă orice rezultat al acestor referendumuri va fi distorsionat din cauza propagandei care se face prin intermediul acestor posturi ruseşti.

Am studiat foarte bine legislaţia şi cunosc că există şi convenţia cu privire la televiziunea transfrontalieră, am adresat nu o dată întrebări preşedintelui CCA, care, de fapt, este favorabil direcţiei pe care am propus-o. Pentru că nu este vorba despre posturile retransmise care sunt lideri în eter, fiindcă sunt posturi de toate limbile – europene, nord-africane şi de care doriţi. Este vorba despre posturile pe care le retransmit prestatorii de servicii audio şi video în baza unor acorduri care trebuie încheiate.”

Europa Liberă: Trebuie să înţelegem că, de vreme ce porniţi de la constatarea că „din pachetul de canale TV și radio, cifra canalelor retransmise în limba rusă atinge o proporție de 90% din totalul ofertei”, amendamentele vor trebui să modifice drastic şi pachetele oferite de cablişti?

Ana Guţu:
„Desigur. Desigur. Nu atât cabliştii, cât este vorba de agenţii economic. Aceştia sunt agenţi economici care fac business şi ei -în loc să meargă în România să încheie un acord cu canalele româneşti de televiziune, care emit în limba română, este aceeaşi limbă, nu? - el merge şi încheie acord cu un canal rusesc de televiziune. Aceasta este problema. Că nu e vorba de cablişti. Ei vor include în pachete. Şi asta nu-i afectează.

Asta afectează agenţii economic care fac bani prin retransmisia canalelor de televiziune, şi bagă şi publicitate pe aceste posturi, exact tot în limba rusă, şi atunci când legislaţia le cere să aibă emisie în limba română, se limitează la o subtitrare foarte lapidară, cu o sumedenie de greşeli, nici nu ştiu de unde o iau, şi zic: uite, domnilor, noi transmitem în limba română. Pe când limba de transmisie este limba rusă.”

Europa Liberă: Domnul „Google” probabil dă o mână de ajutor…

Ana Guţu:
„Nu ştiu dacă Domnul „Google” traduce. În orice caz este o iresponsabilitate crasă.

Europa Liberă: Dvs. şi colegii Dvs. reluaţi o tentativă mai veche în Republica Moldova de a remedia situaţia în care – după cum s-a apreciat frecvent - „Republica Moldova este influențată și dominată informațional de către Federația Rusă”. Tentative, de fapt, de fiecare dată abandonate în cea mai mare parte sau realizate foarte puţin din varii motive politice. Acum ce Vă face să credeţi că o asemenea intenţie ca cea din proiectul dvs. de lege este realistă şi realizabilă?

Ana Guţu:
„Mai multe proiecte de-ale mele la început păreau nerealizabile şi irealiste, şi ireale, ca ulterior Republica Moldova să piardă un dosar la CEDO, şi proiectul meu a trecut, ca după aia să fac o sesizare la Curtea Constituţională şi să dea un răspuns pozitiv. Nu ştiu dacă au mai existat tentative de a reglementa aceasta.

Cel puţin eu consider că într-un stat care se stimează şi are consideraţiune pentru majoritatea populaţiei vorbitoare de o anumită limbă, astfel de reglementări nici nu ar trebui să existe. Fiindcă ar fi o interpretare cu bun simţ a legislaţiei.

Acum eu nu înţeleg: atunci când CCA eliberează licenţă pentru retransmisia a unui canal, CCA-ul nu vede că este din nou retransmis un canal de limbă rusă? Chiar CCA-ul nu-şi dă seama că are loc o acaparare cu rea-voinţă a spaţiului informaţional din republica Moldova. Plus că se retransmit canalele ruseşti, dacă mai sunt câteva canale româneşti retransmise, uite că ne pun pe post filme ruseşti şi tot acolo suntem, publicitate de limbă rusă şi tot acolo suntem.”

Europa Liberă: A propos, spuneaţi că nu ştiţi dacă au mai fost tentative. Încă acum 14 ani, cine mai ţine minte „cazul CAIRO”, s-au făcut încercări de stabili cote lingvistice. Şi se reuşise pentru o scurtă durată, provocând inclusiv reacţii vehemente din partea autorităţilor ruse. Atunci, printr-o interpretare controversată a legislaţiei, retransmisiunile au fost scoase din orice reglementare lingvistică.

Ana Guţu:
„Dar ce au autorităţile ruse a se amesteca în treburile interne ale unui stat. Eu văd că ei îşi permit în Ucraina, dar noi trebuie să ne căutăm de treabă şi să mergem înainte: cu problemele noastre, cu soluţionarea problemelor noastre. Raportul este respectat: 80 %/20% minorităţi. Exact aceleaşi procente. Doar n-am pus 100%? Cine îşi doreşte canale de altă limbă, să facă exact aşa ca mine: să-şi pună vreo trei antene parabolice, să aibă vreo treireceiver-e şi cu trei cartele, ca să poată să aibă în casă toată Europa, şi România. Că altfel nu reuşeşti. ”

Europa Liberă: Ziceaţi că agenţii economici vor fi afectaţi. Dar printre ei se presupune cel puţin că există membri marcanţi ai partidelor componente ale Coaliţiei. Deci, ei sunt cei care ar avea interese speciale în domeniul audiovizualului…

Ana Guţu:
„Să-şi revadă interesele şi să şi le ajusteze la interesele naţionale ale Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Da, dar ei vor trebui să voteze. De ce şi-ar complica viaţa votând favorabil?

Ana Guţu:
„Nu mă întrebaţi pe mine. Identificaţi-i pe ei şi să vă răspundă ei la această întrebare.”

Europa Liberă: Vom trăi şi vom vedea. Trebuie să înţelegem, astfel, că din totalul posturilor retransmise, 80% ar urma să fie din România? Nu înseamnă acest lucru o îngustare excesivă a orizontului pentru consumatorul local?

Ana Guţu:
„Nu, nu este, fiindcă există posibilitatea televiziunii digitale şi poate să aibă o mie de canale în casă, dacă este vorbitor de limbi ş.a.m.d. Sau să-şi pună doar canale ruseşti. N-are decât s-o facă. Dar noi trebuie să ne protejăm spaţiul informaţional.

Când mergeţi în Elveţia, când mergeţi în Belgia, aveţi toate canalele franţuzeşti retransmise în limba franceză, fiindcă limba franceză este limba oficială în aceste două state, şi ele sunt retransmise gratis, în baza convenţiei televiziunii transfrontaliere, care este semnată şi de Republica Moldova, şi de România, în calitate de membre ale CE, şi nu e nevoie nici de licenţă, nici de altceva, nici de contracte măcar. Iată aici trebuie să ajungem.

De ce statele în care se vorbeşte aceiaşi limbă pot să ajungă la o atare circulaţie de informaţie la nivel de canale de televiziune şi radio, iar noi, Republica Moldova şi România, nu putem să ajungem? Ce ne desparte? Un ocean? Nu avem posibilităţi? Există posibilităţi tehnice, nu există voinţă. Să ne îngrijăm de spaţiul nostru informaţional care, în primul rând, este un element al securităţii naţionale.”

Europa Liberă: „Situația la zi e una lamentabilă, - spuneţi Dvs. pe blogul personal, - puținele canale TV, care (re)emit în limba română, sunt și ele împestrițate de filme artistice piratate, dublate în rusă, subtitrate într-o limbă română infectă, plină de greșeli.” Cum la modul practic ar putea modificările de lege remedia situaţia respectivă, de vreme ce aceste filme sunt procurate la preţuri mai reduse, după buzunarul să spunem al agenţilor economici?

Ana Guţu:
„Ele nu sunt procurate, ele sunt piratate.”

Europa Liberă: „De ce nu sunt piratate în limba română atunci?

Ana Guţu:
„Nu ştiu. Aşa este interesul probabil. Nu-mi dau seama. Dar trebuie să înţelegem că este costisitor să le dublezi în română. Atunci trebuie să fie transmise în original, cu subtitrare în română. Să fie cel puţin limba originală, şi nu limba rusă.”

Europa Liberă: Aţi consultat colegii de coaliţie şi, eventual, oamenii de afaceri ocupaţi cu acest lucru?

Ana Guţu:
„Nu, nu am consultat. Eu cred că e treaba comisiei de profil, să facă audieri la acest subiect, dacă va dori desigur. Şi dacă va dori preşedintele comisiei, nu? [preşedintele Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, Chiril Lucinschi]. Ar trebui să se preocupe. Este un subiect foarte arzător care odată şi odată trebuie pus pe tapet, şi discutat, şi să se ajungă la o anumită concluzie, să fie întrebat şi CCA-ul. Iar agenţii economici, cum să vă spun? Dacă este vorbitor doar de limbă rusă, cum vreţi el să încheie un acord de retransmisie cu un post din România? Trebuie să fie stimulat, şi va merge.”


Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:54 0:00
Link direct
XS
SM
MD
LG