Primăvara editorială germană

Organizatorii Salonului Internaţional de Carte, care se va desfăşura între 13 şi 16 martie la Leipzig, au dat publicităţii nominalizările pentru premiile tîrgului. Pe lista celor nominalizaţi pentru traducerea unor opere literare în limba germană se află şi Ernest Wichner. Directorul Casei Literaturii din Berlin, originar din România şi fost membru al Grupului de Acţiune Banat (Aktionsgruppe Banat) a publicat anul trecut traducerea romanului „Cartea şoaptelor” („Buch des Flüsterns”) semnat de Varujan Vosganian.

Romanul, apărut la editura vieneză Paul Zsolnay, s-a bucurat de o primire excepţională în presa germană. Cotidianul münchenez „Süddeutsche Zeitung”, de pildă, a calificat romanul lui Vosganian drept o „carte a secolului”. Varujan Vosganian evocă în acest roman tragedia armenilor, genocidul de la începutul secolului XX pus la cale de turci, povestind, totodată, într-un stil „poetic”, dar şi „laconic şi precis”, despre istoria unei familii care s-a stabilit în România.

„Frankfurter Allgemeine Zeitung” a vorbit despre un „roman ieşit din comun”. „Neue Zürcher Zeitung”, în schimb, reliefează îmbinarea unor elemente „comice şi tragice” ca într-un „covor oriental”, transformînd lectura într-o „panoramă a istoriei armenilor”.

După încheierea Tîrgului de la Leipzig, Vosganian va susţine pe data de 26 martie o lectură la Berlin, organizată de Casa Literaturii şi de Institutul Cultural Român din capitala Germaniei. Cu această ocazie, Ernest Wichner a pregătit fragmente traduse în germană din ultimul volum al lui Vosganian, „Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri”.

Alte două cărţi apărute în Germania în această primăvară care s-au bucurat de o primire foarte bună şi care se vor bucura de o atenţie deosebită la Leipzig, aparţin scriitorului est-german, Uwe Kolbe şi fostei directoare a Oficiului federal pentru administrarea arhivelor Securităţii est-germane, Stasi, Marianne Birthler.

În romanul inspirat din propria sa biografie, intitulat „Minciuna” („Die Lüge”, editura S. Fischer, Frankfurt pe Main), Kolbe povesteşte despre relaţia complicată dintre un tată, ofiţer Stasi, şi fiul său, scriitor şi contestatar al regimului răsăritean.

Marianne Birthler, care a activat în cadrul grupurilor disidente din fosta RDG, a publicat un volum memorialistic, sub titlul oarecum încîlcit: „Jumătate de ţară, ţară întreagă, viaţă întreagă. Amintiri” („Halbes Land, ganzes Land, ganzes Leben. Erinnerungen”, Hanser, Berlin). De remarcat sunt episoadele în care Birthler povesteşte despre perioada cînd a condus Oficiul arhivelor fostei Stasi şi presiunile politice venite din partea cancelarului Kohl, respectiv Schröder, care au încercat să împiedice publicarea unor documente.

Comentatorii volumului au subliniat modestia autoarei în prezentarea evenimentelor la care a participat şi renunţarea totală la acuzaţii sau lamentări, deseori întîlnite în lucrări memoralistice semnate de autori din răsărit.