„Cu mintea trează” și „Mă Lepăd” sunt sloganurile unor campanii împotriva fumatului și consumului de alcool ale oficiului moldovean al Organizației Mondiale a Sănătății. Campaniile au fost finanțate din fonduri europene. Astăzi reprezentanții Uniunii Europene la Chișinău au făcut un bilanț al tuturor proiectelor din sectorul moldovean al sănătății finanțate cu zeci de milioane de euro în ultimii ani.
„Moartea provocată de fumat rareori este scurtă şi niciodată fără durere. Leapădă fumatul, acum!”
„Alcoolul îţi fură tot ce ai mai scump. Trăieşte cu mintea trează.”
Aceste mesaje sunt cunoscute celor care au urmărit spoturile sociale difuzate în ultimele luni pe micile ecrane. „Cu mintea trează” şi „Mă lepăd” sunt partea cea mai vizibilă a amplelor campanii anti-tabagism şi anti-alcoolism finanţate de UE şi realizate de oficiul moldovean al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Informarea populaţiei despre consecinţele fumatului şi consumului de alcool însă nu sunt deloc suficiente, spune şeful biroului OMS din Moldova, Jarno Habicht. În opinia sa, pentru a reduce efectele nocive ale fumatului este nevoie de măsuri legislative aspre:
„Trebuie să interzicem fumatul în localuri. Să nu se fumeze în restaurante, cafenele. În SUA, precum şi în alte ţări, evaluările au arătat că la 6 luni de la interzicerea fumatului în locurile publice a scăzut cu 30 la sută numărul incidenţelor atacurilor de cord cauzate de fumat. Totodată, trebuie să avem preţuri mai înalte la ţigări. Şi să interzicem publicitatea produselor de tutungerie.”
OMS a promovat aceste măsuri în legea privind controlul tutunului aprobată cu multe dificultăţi la Guvern, înfruntând rezistenţă tacită a Ministerului Economiei şi celui al Finanţelor, care au invocat faptul că 5 la sută din încasările la bugetul de stat provin din industria tutunului. Proiectul strategiei, care se află de mai multă vreme în Legislativ, este contestat şi de reprezentanţi ai industriei tutunului. Jarno Habicht îşi exprimă speranţă că până la urmă va prima sănătatea publică în detrimentul susţinerii industriei tutunului:
„Societatea plăteşte mai mult pentru a repara daunele consumului de tutun şi alcool decât câştigă din impozitele şi veniturile provenite din vânzarea produselor de tutungerie şi de alcool. În dialogul autorităţilor cu reprezentanţii industriei tutunului trebuie să înţelegem că sunt interese diferite. Noi considerăm că sănătatea publică este un argument foarte puternic şi factorii decizionali trebuie să înţeleagă că sunt răspunzători în faţa societăţii pentru deciziile pe care le iau.”
Cu sprijinul OMS şi UE a fost elaborat şi o strategie naţională de control al alcoolului, care deocamdată nu a fost examinată în Guvern. Proiectul strategiei prevede printre altele ca, de rând cu produsele alcoolice, comercializarea cărora este interzisă după ora 10 seara, să fie inclusă şi berea. Totodată, să fie interzisă publicitatea berii, aşa cum a fost interzisă publicitatea tuturor produselor alcoolice. Ofiţerul pentru sănătate publică la OMS, Angela Ciobanu:
„Alcoolul este o problemă destul de majoră în Moldova, inclusiv datorită faptului că băuturile alcoolice se produc şi la domiciliu. Este foarte greu să schimbam atitudinile date.”
Angela Ciobanu spune că OMS va insista ca autorităţile moldovene să ia măsuri pentru a reglementa şi băuturile alcoolice produse în condiţii casnice, în special cele comercializate.
UE a oferit Republicii Moldova asistență tehnică de 3 milioane de euro pentru controlul tutunului şi al alcoolului. Acestea sunt doar două domenii din sectorul sănătăţii sprijinite financiar de UE. În ultimii 10 ani UE a oferit Moldovei asistenţă pentru sănătate în valoare de 60 de milioane de euro, dintre care un suport bugetar de 46 de milioane de euro pentru reformarea sistemului sănătăţii, în special pentru reforma medicinii primare care include medicii de familie, o acoperire mai largă a populaţiei cu poliţe de asigurare şi extinderea listei medicamentelor compensate. În acest an Guvernul va primi o ultimă tranşă de 6 milioane de euro destinate pentru reformarea şi echiparea centrelor de sănătate publică raionale. Manager de proiect în cadrul delegaţiei UE în Moldova, Elena Madan, spune că în următorii ani numărul proiectelor susţinute financiar de UE ar putea creşte, întrucât domeniul sănătăţii reprezintă un capitol important din Acordul de Asociere.
