Ion Popescu este singurul deputat care reprezintă minoritatea română din Ucraina în Rada Supremă de la Kiev. Deputatul ales la Cernăuți a făcut parte din Partidul Regiunilor al președintelui înlăturat, Victor Ianukovici. Dar l-a părăsit din cauza uciderii protestatarilor antiguvernamentali luna trecută și s-a alăturat împreună cu zeci de colegi din Partidul Regiunilor noii majorități pro-occidentale din parlamentul ucrainean. Valentina Ursu i-a luat un interviu despre situația din Ucraina.
Europa Liberă: Ce credeți dumneavoastră că se întâmplă acum în Ucraina? Care e viitorul țării?
S-a creat o comisie cu privire la elaborarea noii legi cu privire la funcționarea limbilor. Legea, care a fost adoptată pentru a fi anulată legea din 2012, nu a fost semnată de către speakerul Parlamentului. Și s-a luat hotărârea că nu va fi semnată, dar paralel se va elabora o nouă lege cu privire la funcționarea limbilor. În această comisie, din nou, au fost incluși reprezentanții tuturor fracțiunilor și grupurilor politice, plus din partea Republicii Autonome Crimeea a fost introdus un reprezentant din Partidul Regiunilor și reprezentantul tătarilor, Mustafa Djemiliov.
Până pe data de 31 martie ar trebui să se elaboreze acest proiect de lege pentru a lua în considerație atât funcționarea limbii ucrainene ca limbă de stat, precum și protejarea celorlalte limbi care funcționează în Ucraina, la nivelul standardelor europene. Apoi acest proiect de lege va fi trimis la Comisia de la Veneția ca să primim avizul respectiv.
În paralel, s-a făcut un grup de lucru dintre parlamentarii din Parlamentul Ucrainei pentru a discuta cu deputații din Republica Autonomă Crimeea cu privire la ce drepturi vor fi fixate în noile legi, dar numai în cadrul Constituției Ucrainei și integrității statale a Ucrainei. Și tot acest grup va duce tratative cu reprezentanții Federației Ruse pentru a ameliora situația. Se depun toate eforturile pentru ca situația să nu se transforme într-un conflict armat, cu toată că aceasta este foarte tensionată în Crimeea.
Paralel, s-a făcut o adresare către toate organismele internaționale ca să se trimită în Ucraina monitorizare, etc., pentru a detensiona situația și a căuta posibilitatea de a soluționa toate problemele care există. În același timp, se depun eforturi ca să fie stabilizată situația în interior, se reia activitatea administrațiilor regionale, în Ucraina, sunt numiți alți șefi, dar, în general, trebuie de rezolvat problema, ca fiecare om în Ucraina să se simtă în securitate, indiferent unde ar trăi și care îi este limba maternă, și ce poziții politice are. În orice caz, situația rămâne foarte tensionată, dar totuși există unele șanse să se amelioreze.”
Europa Liberă: Domnule Popescu, dar l-am auzit pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, care spunea că Parlamentul de la Kiev este parțial legitim.
Ion Popescu: „Nu. Parlamentul de la Kiev este legitim, dintr-un singur motiv, că deputații care iau hotărâri și votează în Parlament au fost aleși, în 2012, apoi la alegeri anticipate, în câteva circumscripții și practic deputații sunt recunoscuți, mai ales, că deputații au votat și au întărit și guvernul. Și Consiliul Europei, și alte organizații, Uniunea Europeană – toți contactează cu Parlamentul, toți contactează deja cu noua putere. Alegerile prezidențiale anticipate au fost anunțate pe data de 25 mai. Deja OSCE-ul a declarat vă ca trimite circa o mie de observatori internaționali, dintre care o sută – pe o durată mai lungă. Practic, campania electorală s-a început, dar, în situația aceasta de criză, campania electorală poate să ducă la unele tensiuni, în unele regiuni, dar misiunea politicienilor din dreapta, din stânga e să uite din ce formațiuni fac parte și să depună eforturi pentru a stabiliza situația, pentru a menține Ucraina ca țară integră.”
Europa Liberă: Tot domnul Putin zicea că președintele legitim al Ucrainei este Victor Ianukovici, deși tot el a spus că Ianukovici nu are viitor politic.
Ion Popescu: „Problema cu Ianukovici e următoarea: el a plecat din Kiev, Parlamentul a ratificat înțelegerile care au fost semnate atunci între el și opoziție, în prezența miniștrilor de Externe din Polonia, Germania și Franța. Însă el nu a semnat această lege. Mai mult decât atât, a doua zi, și-a dat demisia speakerul Parlamentului și vicespeakerul. Practic, nu aveam guvern, era provizoriu, nu aveam președinte care plecase. Și Parlamentului, cu scopul de a stabiliza situația în Ucraina, că rămăsese, la un moment dat, unicul organ legitim, a luat hotărârea să introducă aceste schimbări în Constituția țării, să revenim la varianta Constituției din 2004, ca primă etapă, ca să transformăm Ucraina în republică parlamentaro-prezidențială și paralel s-a format guvernul, s-au anunțat alegeri anticipate. Acum se încearcă a se duce tratative cu fondurile internaționale financiare, pentru a stabiliza cât se poate situația economică, că e foarte grea, se depun eforturi pentru a ameliora situația. Eu nu am să fiu câteva zile în Ucraina, am să plec la Consiliul Europei, unde și Biroul, și Comisia permanentă va discuta situația în Ucraina.”
Europa Liberă: Dar inițiativa Germaniei de a forma un grup care să studieze criza ucraineană cum o vedeți?
Ion Popescu: „Noi acceptăm orișice ajutor internațional, mai ales că există și declarația Parlamentului Ucrainei, prin care se invită toate organizațiile internaționale să susțină Ucraina.”
Europa Liberă: Dar relația cu Rusia cum o vedeți mai departe?
Ion Popescu: „Mai degrabă sau mai târziu, oricum relațiile trebuie să rămână relații pragmatice pentru că vecinii întotdeauna rămân vecini. Indiferent de situația care este acum încordată, sper că vor contacta la nivel de guvern, după ce va fi ales noul președinte, cred că și la nivel de președinte, după aceea la nivel de parlamente. Sigur, situația e încordată, dar trebuie căutată orișice posibilitate pentru a duce un dialog și a rezolva problema nu pe calea conflictului armat, dar pe cale politică.”
