Linkuri accesibilitate

Ce aşteaptă Ucraina de la Occident?


Militari ruşi în faţa unităţii militare ucrainene de la Perevalnoye, lângă Simferopol, 2 martie 2014
Militari ruşi în faţa unităţii militare ucrainene de la Perevalnoye, lângă Simferopol, 2 martie 2014

Leonid Litra: „Pe fundalul agresiunii militare ruseşti, în Ucraina se formează acum un curent foarte puternic pro-NATO.”


Ucraina era cât pe ce, în urmă cu cinci ani, să obţină alături de Georgia invitaţia Alianţei Nord-Atlantice pentru semnarea Planului de Acţiune pentru Aderare (pe scurt MAP) - primul pas oficial către integrarea efectivă. Rusia s-a opus, ceea ce nu le-a permis liderilor NATO să ajungă la consensul necesar deschiderii uşii pentru cele două state din flancul sudic al Rusiei. Într-un interviu cu Europa Liberă, analistul de la Kiev, Leonid Litra, ne-a spus că recenta agresiune rusă din Crimeea a readus în discuţia publică subiectul aderării la NATO, deşi nu ştie încă cum acest discurs va influenţa şi opţiunile populare pro-NATO:

Leonid Litra: „În fond, în Ucraina la nivel de discurs, posibilitatea unui conflict armat este foarte-foarte limitată. Se înţelege că se va încerca menţinerea forţelor în Crimeea pe o perioadă nedeterminată încă, dar asta va depinde foarte mult de cum va reacţiona în continuare Vestul, care vor fi acţiunile pentru a opri Rusia din ce face. În fond, acum este clar, mai ales pentru mine, care am perspectiva celor ce s-au întâmplat în Moldova, că Rusia şi-ar dori să organizeze un referendum în Ucraina, în mai multe regiuni, prin care ar impune o federaţie. Republica Moldova a fost recent poligonul unui astfel de aşa-zis referendum în Găgăuzia, dar şi mai devreme, prin memorandumul Kozak, şi poligonul unei încercări de a face o federaţie asimetrică, dar care ar avea prin competenţele sale capacitatea de a bloca deciziile legate de politica externă. În Ucraina începe să se înţeleagă care este rolul acestei agresiuni – să se facă un referendum sub puştile automate ale militarilor, iar după aceasta să se încerce să se controleze ceea ce vrea să facă Ucraina în plan extern, fie că e vorba de aderarea la NATO, fie de asocierea cu UE.”

Europa Liberă: De ce Ucraina nu poate face uz de acel Memorandum de la Budapesta prin care SUA, Marea Britanie şi Rusia au garantat atunci, în 1994, suveranitatea şi integritatea Ucrainei?

Leonid Litra
Leonid Litra
Leonid Litra: „Acel Memorandum a fost semnat de o Rusie slabă după căderea URSS şi atunci se părea că această decizie este una bună, pentru că nu ar existat riscuri asociate cu ea. Acum vedem deja că Rusia nu semnează acorduri pe care să le îndeplinească, mai ales dacă e vorba de un partener slab, aşa cum este Ucraina. Acum toate încercările de a pune în aplicare acest acord ar fi pe umerii SUA şi ai Marii Britanii, precum şi ai Franţei şi Chinei – statele care au contrasemnat acordul. Conform acestui document, acum măcar consultări ar fi trebuit să aibă loc, ceea ce nu s-a întâmplat. Rusia vine de pe o poziţie de forţă în acest moment, spune că nu recunoaşte noile autorităţi de la Kiev şi ezită să-şi îndeplinească obligaţiunile pe care şi le-a luat prin acel acord. Avem o situaţie similară şi în Transnistria. Acordul din 1992 privind încetarea focului prevede expres să nu fie create nici un fel de piedici în circulaţia liberă, dar iată că circulaţia liberă este restricţionată, inclusiv cu consimţământul Rusiei.”

Europa Liberă: Ce aşteaptă acum Kievul de la occident: de la SUA, de la UE, de la NATO? S-au făcut nişte apeluri, dar ce se aşteaptă de fapt la modul real la Kiev?

Leonid Litra: „La modul real se aşteaptă exercitarea presiunilor asupra Rusiei pentru ca această ţară să înceteze orice agresiune militară şi să se retragă din Crimeea. Eu cred că sunt nişte aşteptări irealiste, pentru că ştim că Rusia nu se lasă convinsă uşor de către Vest, iar nişte măsuri adecvate, care ar avea capacitatea să influenţeze poziţia Rusiei în acest moment ar fi bineînţeles din partea NATO. Dar Ucraina nu este membră NATO. Dacă era, această agresiune nu se întâmpla. Dar vreau să vă spun că ceea ce se întâmplă acum în opinia publică, chiar dacă nu ştiu cât de mult acest mesaj pătrunde în rândul societăţii, dar se formează un curent pro-NATO foarte puternic, pe fundalul acestei agresiuni. Şi bănuiesc că şi în Republica Moldova oamenii reacţionează cumva. Este anume acea situaţie când oamenii trebuie să aibă o poziţie exactă.”

Europa Liberă: Şi acest curent care se prefigurează cu ce se va solda, cum credeţi?

Leonid Litra: „Vom vedea ce se va întâmpla în continuare cu agresiunea rusă. Dar eu cred că o majoritate pro-NATO nu se formează foarte uşor. Eu cred că într-un an, doi, trei am putea avea o majoritate. Până la această agresiune, numai 20 la sută din populaţie sprijină aderarea la NATO.”

Europa Liberă: Dar nu credeţi că acum această aderare pare şi mai iluzorie, cu o Crimeea care e foarte probabil să fie decupată de la Ucraina?

Leonid Litra: „Îmi vine greu să fac previziuni exacte. Dar bineînţeles că NATO nu-şi va dori în acest moment nici măcar în discursul său să afirme că ar putea primi Ucraina în NATO. Ca să nu complice şi mai mult lucrurile. Dar ceea ce văd în discursul din Ucraina, este că noi trebuie să mergem spre NATO, indiferent dacă vrea NATO să fim noi membri sau nu vrea. Atunci când se va pune această problemă, vom vedea în ce stare este Ucraina: cu Crimeea sau fără. Dar aderarea la NATO nu înseamnă doar discurs politic, ci şi reforma armatei, reforma forţelor de ordine, trecerea la standarde occidentale în ceea ce priveşte sistemele de apărare etc., deci înseamnă de fapt renaşterea sectorului securităţii de după URSS.”
XS
SM
MD
LG