Ucraina a început mobilizarea de război, duminică, iar Statele Unite au amenințat Rusia cu izolarea economică, după ce președintele rus Vladimir Putin și-a declarat dreptul de a invada țara învecinată, în cea mai gravă confruntare a Moscovei cu Occidentul de la sfârșitul războiului rece – așa rezuma situația din Ucraina azi dimineață agenția Reuters.
Premierul ucrainean Arseni Iațeniuk a spus că ceea ce se întâmplă „nu este o amenințare, ci este de fapt o declarație de război făcută țării mele”. Iațeniuk conduce de numai patru zile noul guvern pro-occidental care a preluat puterea la Kiev după ce președintele pro-rus, Victor Ianukovici a fost izgonit din țară cu peste o săptămână în urmă, după demonstrații sângeroase.
Putin și-a asigurat sâmbătă permisiunea Parlamentului să folosească forța armată în Ucraina pentru a apăra etnicii și cetățenii ruși. Forțele ruse au pus deja stăpânire fără vărsări de sânge pe Crimeea, peninsula ucraineană din Marea Neagră unde Rusia deține o bază navală.
Duminică, militarii ruși au încercuit câteva unități mici ale armatei ucrainene și au cerut militarilor ucraineni să se dezarmeze. Unii au refuzat, producându-se confruntări, dar nu s-a deschis focul.
Vladimir Putin i-a spus la telefon președintelui american Barack Obama că are dreptul să apere interesele și concetățenii ruși în Ucraina, declanșând o serie de cereri occidentale să nu intervină.
În timp ce țările occidentale examinează un răspuns potrivit, Statele Unite au spus că se concentrează asupra unor măsuri economice și politice, fără să ia serios în calcul vreo acțiune militară.
Agenția AP notează că între măsurile avute în vedere se numără sancțiuni economice, izolare diplomatică și consolidarea capacităților de apărare în Europa. Criza ucraineană, scrie AP, poate schimba cardinal politica de securitate națională a președintelui Barack Obama, forțându-l să renunțe la întoarcerea cu fața spre Asia și să mențină nivelul trupelor americane în Europa pentru a limita ambițiile Rusiei.
Marți, la Kiev se va afla secretarul de stat american, John Kerry. Vizita va „arăta un sprijin puternic pentru suveranitatea, independența, integritatea teritorială și dreptul poporului ucrainean să-și determine propriul viitor, fără interferențe dinafară sau provocări”, spune un comunicat al Departamentului de Stat.
În planul izolării internaționale a lui Vladimir Putin s-a făcut deja un prim pas. Principalele șapte țări industrializate ale lumii au anunțat că își suspendă participarea la pregătirile de summit-ul G8 pe care Rusia urma să-l găzduiască în iunie la Soci.
Casa Albă de la Washington a difuzat o declarație în numele liderilor din G7 și Uniunii Europene, spunând că Rusia a violat „principiile și valorile” aflate la baza funcționării acestui grup.
Analiști consultați de Reuters cred că eventuale sancțiuni economice americane pot avea un impact mic în Rusia, dacă nu sunt sprijinite de măsuri din partea Uniunii Europene, partenerul comercial major al Rusiei care depinde în același timp de resursele energetice rusești.
Oficiali europeni au sugerat că, în loc de sancțiuni, miniștrii europeni de externe vor încerca probabil să promoveze astăzi, la o întâlnire de urgență la Bruxelles, ideea unei misiuni de mediere între Kiev și Moscova.
Pe teren, situația evoluează rapid. Forțele ruse controlând Crimeea unde etnicii ruși sunt majoritari, focusul se mută înspre regiunile estice ale Ucrainei unde cei mai mulți ucraineni sunt vorbitori de limbă rusă.
În mai multe orașe din estul ucrainean au continuat duminică demonstrații pro-ruse, cu drapele rusești arborate pe clădiri administrative și apeluri la sprijin rusesc.
Rusia a masat 150 de mii de militari la granița terestră cu Ucraina, spunând că desfășoară exerciții militare. Militarii n-au traversat frontiera terestră, dar Kievul spune că Rusia și-a trimis sute de cetățeni în Ucraina să incite la proteste.
Consiliul de securitate al Ucrainei a pus în stare de alertă maximă toate forțele armate. Dar armata mică și slab echipată a Ucrainei nu poate face față capacităților de supra-putere militară ale Rusiei. Institutul Internațional de Studii Strategice din Marea Britanie estimează că Kievul are mai puțin de 130 de mii de militari, avioane care abia zboară și un singur submarin.
Ministerul apărării a dispus mobilizarea rezerviștilor, dar Ucraina n-ar avea destule arme și uniforme dacă ar mobiliza toți bărbații sub 40 de ani cum prevede starea de mobilizare.
Știrea de duminică despre demiterea comandantului flotei ucrainene, Denis Berezovsky, care a predat cartierul general din orașul Sevastopol și a jurat credință noului lider pro-rus instalat în Crimeea, a subliniat o altă problemă din armata ucraineană. Guvernul de la Kiev a anunțat și o anchetă de trădare împotriva lui Berezovsky, pe care tot Kievul îl numise în funcție cu numai o zi mai devreme.
Micul contingent militar ucrainean din Crimeea n-a făcut vreo încercare să opună rezistență militarilor ruși, care nu poartă însemnele Rusiei pe uniforme, dar conduceau vehicule cu plăcuțe rusești, capturând, în ultimele trei zile aeroporturi, clădiri guvernamentale și alte obiective.
Kievul spune că forțele ucrainene au fost încercuite la trei mici baze. Numeroși militari ruși se aflau duminică lângă baza Perevalnoie, pe drumul dinspre capitala Crimeii Simferopol către coastă. Un comandant al bazei a spus că se ajunsese la înțelegerea să nu se tragă pentru a evita vărsarea de sânge. O altă bază mică în apropiere de Simferopol și o unitate de infanterie marină ucraineană din portul Feodosia au refuzat cererea rușilor să depună armele.
Kievul spune că și-a retras gărzile de coastă din Crimeea. Dar zece nave ale flotei militare se mai aflau duminică în portul Sevastopol și îi mai rămâneau loiale Ucrainei.
În Piața Independenței de la Kiev, scena protestelor anti-Ianukovici de peste trei luni, s-a scandat la o mare demonstrație duminică altceva: „Putin, jos mâinile de pe Ucraina!”.
Emisarul ucrainean la Națiunile Unite a spus că Kievul va cere sprijin militar internațional, dacă Rusia își extinde acțiunile militare în țara sa, invocând acordul din 1994 la Budapesta, prin care Statele Unite, Marea Britanie și Rusia garantau integritatea teritorială și independența Ucrainei, în schimbul dezarmării ei nucleare, care s-a produs deja.
Miniștrii de externe ai NATO au cerut duminică Rusiei să-și retragă forțele din Ucraina și să se abțină de la pași noi. Dar convorbirile în Comisia NATO-Ucraina n-au fost urmate de anunțarea vreunei acțiuni.
În tot acest răstimp, președintele rus, Vladimir Putin n-a făcut vreo declarație publică și nu i-a răspuns la telefon președintelui interimar de la Kiev, Oleksandr Turcinov.
Dar a discutat la telefon cu președintele Barack Obama și cancelara Germaniei Angela Merkel.
Guvernul de la Berlin a spus astă noapte că Putin i-a promis lui Merkel că acceptă „un grup de contact” pentru dialog cu Occidentul pe tema Ucrainei. Dar premierul rus, Dmitri Medvedev a scris pe pagina sa de Facebook că noii lideri ai Ucrainei sunt ilegitimi și vor fi înlăturați printr-o nouă revoluție sângeroasă.
