Câteva zeci de oameni chemați de cinci organizații pentru drepturile femeilor s-au adunat în centrul Chișinăului, cerând o lege care ar garanta pentru femei o reprezentare de cel puțin 40 la sută în Parlament. Relatează Alla Ceapai.
Reprezentanţi ai societăţii civile, care promovează egalitatea de gen, s-au adunat în scuarul Teatrului de Operă şi Balet, unde au înscenat adoptarea în Parlament a cotei minime de 40 la sută de reprezentare a femeilor în organele decizionale.
Manifestaţia a continuat în faţa clădirii Parlamentului, chiar dacă deputaţii amânase, încă de ieri, şedinţa Plenului. Reprezentanţii societăţii civile au atenţionat legiuitorii că au mai rămas doar câteva luni când mai pot fi operate modificări la Codul Electoral, astfel încât la viitoarele alegerile parlamentare partidele să fie obligate să includă cel puţin 40 de femei în listele electorale. Fosta deputată, Ecaterina Mardarovici, directoarea executivă a Clubului Politic a Femeilor „50x50”:
„Conform legii cu 6 luni înainte de alegeri nu mai pot fi operate modificări la regulile de joc de organizare a alegerilor. Avem puţin timp, dar sperăm că alegerile parlamentare din 2014 să aplice cota de reprezentare. Pentru asta nu e nevoie de bani. Este unicul indicator care nu cere bani din buget. Voinţă politică trebuie, deci, scuze nu acceptăm.”
Cota de reprezentare de cel puţin 40 la sută a femeilor în procesul decizional este recomandată şi de Consiliul Europei. Acest indicator însă nu a fost atins niciodată în legislativul de la Chişinău. Bunăoară, în actualul Parlament femeile sunt reprezentate în proporţie de 19 la sută, iar în Guvern – de 25 la sută. Cu fiecare scrutin electoral tot mai puţine femei candidează şi sunt alese la funcţii de răspundere, remarcă directorul executiv la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare Alexei Buzu:
„Când ne uităm pe ultimele scrutine electorale, în 2007 am avut mai multe femei candidate pentru funcţii la alegerile locale, decât în 2011. În 2005 am avut mai multe femei candidate pentru funcţia de deputat decât în 2010. Simpla trecere a timpului nu rezolvă problema de aceea este nevoie de a fi adoptată cota.”
Din cei 101 deputaţi care, potrivit organizatorilor, au primit invitaţie individuală să participe la această manifestaţie, doar 3 deputaţi au venit să sprijine cota de reprezentare de 40 la sută a femeilor. Vicepreședinta Parlamentului, liberal democrata Liliana Palihovici, alături de colegul de partid deputatul Andrei Vacarciuc şi liberala Corina Fusu au sugerat că deocamdată nu ar exista o voinţă politică largă privind instituirea unor cote obligatorii pentru femei în partide:
„Nu aş putea spune că există un partid aparte care se opune. Aş spune că nu există o solidaritate între toate partidele. Egalitatea de gen nu este o chestiune politică, ci e o chestiune socială. Şi asta ar trebui să ne unească. Aşa cum ne uneşte integrarea europeană, de ce nu ne-ar uni şi egalitatea de gen.”
Deputata liberal-democrată Liliana Palihovici: „Atunci când avem o societate formată din 52 la sută femei şi 48 la sută bărbaţi probabil că ar trebui să păstrăm proporţionalitatea şi în procesul de luare a deciziilor. Sper mult că deputaţii în Parlament vor susţine această iniţiativă, ştiu că nu toată lumea este fericită, dar probabil că nu au auzit toate argumentele.”
Deputatul liberal democrat Andrei Vacarciuc:
„Nu s-a discutat această întrebare în coaliţie. Fiecare partid este cu programul său de acţiuni. La alegeri cred că fiecare partid va arăta în ce măsură susţine această iniţiativă a femeilor.”
Autorităţile moldovene şi-au asumat, de rând cu alte angajamente din lista Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, să asigure până în 2015 o reprezentare mai largă a femeilor în procesul decizional. Acum câteva luni, adoptând planul de acţiuni pentru asigurarea egalităţii de gen, Guvernul a omis propunerea de a acorda o cotă de 30 la sută pentru femei pe liste electorale. Alte trei proiecte legislative, care stabilesc cote de reprezentare a femeilor, unul propus de deputaţi liberal-democraţi, celelalte de Ministerul Muncii şi Comisia Electorală Centrală, s-au împotmolit mai bine de doi ani în sertarele birourilor din Parlament.
