Linkuri accesibilitate

Gestionarea defectuoasă a dosarelor copiilor abuzați stimulează impunitatea


Natalia Bayram (La Strada-Moldova): Copilul-victimă să simtă că are parte de o justiţie restaurativă, să fie pedepsită persoana




Centrul Internațional „La Strada” a prezentat joi rezultatele unui studiu bazat pe analiza a 26 de dosare penale pe cazuri de trafic a copiilor. Expertii au urmarit in ce masura au fost respectate drepturile copiilor in cadrul proceselor de judecata, intre care dreptul la siguranta si intimitate. Astfel, una din concluziile la care au ajuns specialistii este ca minorii sunt in continuare audiati repetat si in conditii care ar stimula revictimizarea. Mai multe detalii aflam din relatarea Tamarei Grejdeanu.

În baza analizei a peste 20 de hotărâri judecătoreşti, experţii care semnează concluziile din studiu constată ca pentru unii magistraţi interesele copiilor nu au prioritate. Studiul face referire la un dosar penal care viza un cetăţean străin, consilierul unui minister din Republica Moldova care se bucura de imunitate diplomatică. Deşi probele confirmau că acesta a fost implicat în exploatarea sexuală mai multor minori, ademeniţi print intermediul unei reţele pe internet, judecătorii l-au scutit de pedeapsă întrucât avea imunitate.

Daniela Misail-Nichitin, preşedinta centrului spune că în acest caz organele de drept au pus accentul pe aspectele procesuale şi nu pe drepturile victimelor:

„Dacă vorbim cu persoane cu imunitate diplomatică, nici într-un caz infracţiunile cu caracter sexual asupra copilului nu trebuie percepute ca infracţiuni uşoare sau de gravitate medie. Şi această persoană chiar dacă are statut diplomatic, ea trebuie să fie responsabilă şi trasă la răspundere pentru infracţiunea pe care a comis-o.”

Specialiştii notează că acest caz a scos la iveală şi impresia eronată a judecătorilor că minorii cu vârsta de 16 ani şi mai mult ar fi responsabili pentru faptul că sunt implicaţi în trafic.

Natalia Bayram, avocata centrului „La Strada” consideră că gestionarea defectuoasă a dosarelor stimulează impunitatea şi, de cealaltă parte descurajează cetăţenii să apeleze la organele de drept:

„Este nevoie de investigaţii eficiente şi de examinarea sub toate aspectele şi corect a cauzelor. Copilul victimă să simtă că are parte de o justiţie restaurativă, să fie pedepsită persoana, că atunci ai sentimentul de echitate, că ţi s-a făcut dreptate. Dacă cetăţenii pierd încrederea în sistemul de justiţie, acest lucru generează faptul că cetăţenii deja nu mai raportează situaţiile de abuz sau situaţiile dificile în care nimeresc.”

Studiind dosarele, experţii au remarcat că nu se respectă procedura recomandată prin lege de audiere a minorilor victime, ceea ce ar însemna intervievare în prezenţa psihologului, într-un spaţiu special amenajat, departe de ochii abuzatorului. Astfel de spaţii de audiere, prietenoase copilulu, de curând au fost amenajate în sediul procuraturii din Călăraşi şi Soroca. Daniela Misail - Nichitin spune că deocamdată aceste spaţii sunt puţine şi din acest motiv victimele nu sunt audiate în condiţiile necesare:

„Nu întotdeauna sunt utilizate acele centre care la moment există sau nu în toate regiunile geografice ale Moldovei există posibilitate de a face acest lucru. Şi din păcate se organizează audierea fie într-un oficiu al procurorului, prezenţa psihologului este formală sau există situaţii în care în general psihologul nu este invitat pentru a asista copilul când are loc audierea. Adică este un domeniu în care mai persistă lacune şi care trebuie de dezvoltat în continuare.”

Specialiştii spun că un proiect de lege care vizează măsurile speciale de audiere a martorului minor urmează să fie adoptat de parlament. Un ultim raport al comunităţii anti trafic , din care fac parte şi angajaţi ai organelor de drept arată că tot mai multe instruiri sunt orientate spre îmbunătăţirea serviciilor de protecţie şi investigarea cazurilor de trafic a copiilor. În primul semestru al anului 2013 ofiţerii de investigaţie au înregistrat peste 20 de cazuri de trafic al minorilor, aceştia stabilind relaţii amicale cu traficanţii în spaţiul virtual.
  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

Pe aceeași temă

Previous Next

XS
SM
MD
LG